logo
Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova

CODUL DEONTOLOGIC AL JURNALISTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA (redacţie nouă)

1. PRINCIPII GENERALE

1.1 Jurnalistul este persoana care îşi câştigă mijloacele de trai prin colectarea, redactarea şi publicarea de informaţii referitoare la fapte şi evenimente de interes public, cu scopul diseminării publice.

1.2 Jurnalistul îşi exercită profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute în prezentul Cod deontologic.

1.3 Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societăţii (şi nu simpla curiozitate a indivizilor) faţă de evenimentele ce ţin de exercitarea puterii publice sau faţă de alte probleme care trezesc interesul societăţii sau al unei părţi a ei.

2. ASIGURAREA ACURATEŢEI INFORMAŢIILOR

Obţinerea şi tratamentul informaţiei

2.1 Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor.

2.2 Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect.

2.3 Jurnalistul atribuie citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.

2.4 Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa şi autorul informaţiei, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat şi linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord încheiat cu deţinătorul drepturilor.

Acurateţea şi verificarea faptelor

2.5 Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice.

2.6 Jurnalistul indică, de regulă, sursa informaţiilor sale şi întreprinde demersuri pentru a obţine informaţii din surse citabile.

Separarea faptelor de opinii şi comunicarea comercială

2.7 Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezentă propriile opinii drept fapte.

2.8 Jurnalistul îşi exprimă opiniile pe o bază factuală, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate.

2.9 Materialele de opinie trebuie prezentate în paginile/emisiunile/rubricile special dedicate sau sunt delimitate grafic de cele de informaţii.

2.10 Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar sunt marcate distinct şi sunt prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

Corectarea erorilor şi dreptul la replică

2.11 Jurnalistul are datoria să corecteze erorile factuale în cel mai scurt timp, publicând erate sau rectificări.

2.12 Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică. Dreptul la replică este asigurat doar dacă face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzaţii împotriva unei terţe părţi şi este formulat în termeni decenţi.

2.13 Replica se publică în cel mai scurt timp, de preferinţă în condiţii similare cu materialul jurnalistic la care se referă.

Clauza de conştiinţă şi cenzura

2.14 Jurnalistul are dreptul să refuze şi să denunţe public cenzura de orice fel. Nu constituie cenzură acţiunile şefilor ierarhic editoriali, atunci când au la bază motive profesionale.

2.15 Jurnalistul are dreptul să refuze orice însărcinare profesională care contravine legii şi principiilor prezentului Cod.

3. REGIMUL SURSELOR

Protecţia surselor

3.1 Jurnalistul protejează identitatea surselor, inclusiv în faţa instanţei de judecată, procurorilor, poliţiştilor și altor organe de drept. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie a jurnalistului.

3.2 Protecţia surselor se acordă doar în acele cazuri când dezvăluirea identităţii acestora le pune în pericol viaţa, securitatea sau activitatea profesională.

Relaţiile pecuniare cu sursele

3.3 În relaţiile pe care le menţine cu autorităţile publice, cu diverse structuri economice sau persoane fizice în timpul îndeplinirii îndatoririlor sale profesionale, jurnalistul trebuie să evite orice raport care ar putea să-i afecteze independenţa şi imparţialitatea.

3.4 Jurnalistul nu plăteşte bani şi nu acordă alte beneficii în schimbul informaţiilor.

4. PROTECŢIA DREPTURILOR OMULUI

Viaţa privată

4.1 Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi demnitate al persoanelor.

4.2 Imixtiunea în viaţa privată este permisă numai atunci când interesul public în dezvăluirea faptelor prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei.

4.3 Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane publice, fără consimțământul acesteia, doar atunci când un atare comportament îi afectează capacitatea de exercitare a funcţiei publice.

4.4 Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane private doar dacă acest comportament tulbură ordinea publică sau încalcă drepturile altor persoane.

4.5 Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale (fotografii, materiale video).

4.6 Jurnalistul respectă intimitatea persoanelor şi cere permisiunea de a le fotografia/filma, cu excepţia cazului în care acestea se află într-un loc public.

4.7 Imaginile reprezentând nuduri trebuie procesate electronic, pentru protejarea zonelor intime. Excepţie fac imaginile artistice.

4.8 Imaginile trebuie să reprezinte realitatea cu acurateţe. Procesarea electronică nu trebuie folosită pentru a crea o impresie falsă asupra persoanelor şi evenimentelor. Fac excepţie colajele, care trebuie marcate ca atare.

Prezumţia de nevinovăţie

4.9 Jurnalistul respectă prezumţia de nevinovăţie şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa.

4.10 În relatările privind procesele în justiţie, jurnalistul respectă dreptul la viaţă privată şi cel la un proces echitabil al tuturor celor implicaţi.

Protecţia persoanelor în situaţii vulnerabile

4.11 Jurnalistul nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere ale agresiunilor sexuale.

4.12 Fac excepţie cazurile în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public.

Protecţia minorilor

4.13 Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii minorilor.

4.14 Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

Toleranţă şi nediscriminare

4.15 Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exerciţiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală.

4.16 Jurnalistul menţionează apartenenţa etnică a unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial.

5. JURNALISTUL ŞI CONFLICTUL DE INTERESE

5.1 Jurnalistul nu acceptă cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale cu valoare simbolică pentru informare, uz redacțional sau personal.

5.2 Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu, plătite de terţe părţi, trebuie să facă publică modalitatea de finanţare a deplasării.

5.3 Jurnalistul separă activităţile editoriale de cele politice şi economice.

5.4 Jurnaliştii nu sunt subiecţii unor promoţii şi reclame pentru produse comerciale. De asemenea, participarea în acţiuni de caritate trebuie făcută astfel încât publicul să ştie dacă este o implicare personală sau o susţinere redacţională.

5.5. Profesia de jurnalist este incompatibilă cu orice funcţii în organele puterii de stat, legislative sau de drept, dar şi cu apartenenţa la un partid politic.

5.6 Deţinătorii de funcţii în organele puterii de stat care au contribuţii în mass-media trebuie să îşi precizeze poziţia oficială atunci când semnează materiale difuzate în presă.

5.7 Dacă jurnalistul este înregistrat drept concurent electoral, va cere degrevarea din funcţie pe durata campaniei electorale.

5.8 Jurnalistul nu trebuie să folosească în interes personal sau în interesul unor persoane apropiate lui, informaţia confidenţială, aflată în posesia sa în virtutea exercitării profesiei sale.

6. TEHNICI ŞI ECHIPAMENTE SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR

6.1 Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică (cameră video ascunsă, dictafon mascat etc.) este justificată doar atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.

6.2 Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

7. AUTO-REGLEMENTARE

7.1 Aplicarea acestui Cod revine fiecărui semnatar în parte. Monitorizarea aplicării lui şi examinarea încălcării prevederilor lui cad în sarcina Consiliului de Presă din Republica Moldova şi Comisiei de Etică profesională a jurnaliştilor. 

 

Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (redacţie nouă) a fost aprobat la o conferinţă naţională care a avut loc la 3 mai 2011, în municipiul Chişinău.