Consiliul de Presă constată că în materialele “Are bani pentru a finanţa Partidul "Demnitate şi Adevăr", NU şi pentru APĂ (GALERIE FOTO)” (Publika TV, Publika.md), ”Are bani, dar nu-şi achită facturile. Vicepreşedintele Partidului „DA” utiliza ilegal serviciile Apă Canal” (Canal 2, Canal2.md), ”Conectată ilegal la apeduct şi sistemul de canalizare. Vicepreşedintele Partidului "DA" nu plăteşte pentru apă” (Prime TV, Prime.md), ”Pentru partid - da, pentru apa - nu. Vicepreşedintele Partidului „DA” utiliza ilegal serviciile Apă Canal” (Canal 3, Canal3.md), difuzate la 8 şi 9 iulie 2017, informaţiile au fost prezentate tendenţios şi unilateral, iar faptele nu au fost verificate înainte de publicare, fiind astfel încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolul 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), articolul 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), articolul 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), articolul 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte), articolul 4.9 (Jurnalistul respectă prezumţia de nevinovăţie şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa).

Consiliul de Presă constată că în materialele “Un susţinător al Partidului DA din Rezina, cercetat penal pentru evaziune fiscală” (Publika TV, Publika.md), ”Cercetat pentru evaziune fiscală. Poliţiştii au descoperit peste 35 de mii de lei necontabilizaţi şi o bancnotă de 200 de lei falsă” (Prime TV, Prime.md), ”Prins cu bani falşi şi contabilitate neagră! La Rezina a fost reţinut unul din cei mai mari susţinători ai Partidului DA” (Point.md), ”La Rezina a fost reţinut protestatarul-model al DA sau cum să-ţi acoperi infracţiunile prin proteste” (Moldova24.info), publicate la 18 iunie 2017, informaţiile au fost prezentate tendenţios şi unilateral, fiind încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolul 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), articolul 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), articolul 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), articolul 4.9 (Jurnalistul respectă prezumţia de nevinovăţie şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa).

Consiliul de Presă constată că în articolul “Nu mai sunt bani pentru salariile doctorilor. Mărturii şi documente secrete confirmă o lipsă de zeci de milioane de lei pentru plata acestora”, publicat pe portalul E-Sănătate.md la 3 iulie 2017, nu au fost încălcate normele deontologice jurnalistice, la care fac referire administraţiile Spitalului raional Căuşeni, Spitalului raional Cantemir şi SCMC „V. Ignatenco”. De asemenea, este neîntemeiată acuzaţia din plângerea directorului Spitalului raional Cantemir domnul Iurie Mihăiescu că jurnalista care i-a solicitat telefonic informaţiile nu s-ar fi prezentat.

Consiliul de Presă constată că în reportajele “Andrei Năstase se retrage din politică. A minţit când a spus că nu a promovat uninominalul” (Publika TV, www.publika.md, 25 mai 2017), “Prins cu minciuna. Năstase neagă că platforma DA a promovat reforma electorală” (Prime TV, www.prime.md, 25 mai 2017), “Andrei Năstase prins cu minciuna” (TV Canal 2, www.canal2.md, 25 mai 2017), “Andrei Năstase, nedemn şi mincinos” (TV Canal 3, www.canal3.md, 25 mai 2017), au fost fost încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, articolul 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), articolul 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), articolul 2.3 (Jurnalistul atribuie citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate), articolul 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), articolul 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte).

Consiliul de Presă constată că portalul Curaj.tv se autodefineşte ca sursă media alternativă[3], iar colaboratorii Curaj.tv se prezintă ca reporteri. În opinia membrilor Consiliului de Presă, o persoană care se prezintă ca reporter şi are un act doveditor (legitimaţie) care confirmă că este colaborator al unei instituţii mass-media, organizaţii profesionale media înregistrate oficial sau al unei entităţi neînregistrate dar care se autodefineşte ca sursă de informare în masă, trebuie tratată ca jurnalist/jurnalistă, beneficiind de toate drepturile legale ale jurnaliştilor şi având obligaţiile prevăzute de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Consiliul de Presă constată că, prin citarea parţială a opiniei lui Eugeniu Luchianiuc, transmisă prin intermediul unui mesaj electronic, postul de televiziune Jurnal TV nu a denaturat mesajul de bază transmis de sursă, astfel prevederile deontologice nu au fost încălcate în partea care ţine de atribuirea citatelor.

Totodată, Consiliul de Presă constată ca utilizarea calificativului “ironic” în raport cu o sursă care nu a fost intervievată “pe viu” contravine principiului deontologic prin care jurnalistul nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte (articolul 2.7 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova).

Consiliul de Presă constată că în reportajul la tema dezinstituţionalizării persoanelor cu probleme de sănătate mintală, difuzat la postul public de televiziune Moldova 1 în cadrul buletinului de ştiri “Mesager” din 7 aprilie 2017, au fost admise erori de documentare, un proiect creat şi administrat de A.O. “Proiectul Casa Mare” (Centrul de Reabilitare Vocaţională Costujeni) fiind prezentat eronat ca un centru gestionat de autorități. Astfel, au fost încălcate prevederile deontologice privind acurateţea şi verificarea faptelor, stipulate în articolul 2.5 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice).

Consiliul de Presă atenţionează că jurnaliștii şi instituţiile mass-media au obligația deontologică de a prezenta poziția tuturor părților vizate în situațiile de conflict, inclusiv în cazurile unor decizii judecătorești, iar poziția/opinia persoanelor condamnate sau a reprezentanților acestora trebuie să fie făcută publică la toate etapele procesului de judecată, inclusiv refuzul acestora de a-şi prezenta poziția/opinia. Principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material jurnalistic are dreptul la replică este prevăzut atât în Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, cât şi în legislaţia în vigoare în domeniul mass-mediei. Prin transmiterea punctului de vedere al persoanelor condamnate, jurnaliştii contribuie la asigurarea unui drept fundamental al omului, şi anume dreptul la un proces de judecată corect şi echitabil.

Consiliul de Presă constată că în articolul “В Молдове педофилов и маньяков пытаются превратить в «жертв обстоятельств»!”, publicat pe site-ul Kp.md la 14 septembrie 2016 la rubrica «Общество», se conţine aprecieri şi expresii care stigmatizează unele categorii de persoane, elemente ale discursului instigator la ură, stereotipuri discriminatorii şi intoleranţă.

Consiliul de Presă recomandă redacţiei ziarului “Komsomolskaia pravda v Moldove” să instruiască suplimentar jurnaliştii pentru a evita utilizarea elementelor de limbaj discriminatoriu care contravin deontologiei profesionale jurnalistice. De asemenea, se recomandă redacţiei să asigure respectarea în articolele publicate în ziar şi pe pagina electronică a prevederilor articolului 2.7 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte).

Consiliul de Presă constată că în articolele „Organizaţii ruseşti din RM folosesc problemele ecologice ca paravan pentru campanii anti-ucrainene”/«Российские организации из РМ используют экологические проблемы как повод для антиукраинской кампании», publicate de portalul Deschide.md la 15 martie 2017, nu au fost prezentate opiniile tuturor părţilor relevante pentru subiect, inclusiv ale organizatorilor acuzaţi de implicarea în campanii anti-ucrainene, nu au fost făcute demersuri pentru verificarea afirmaţiilor făcute, opiniile şi concluziile autorului au fost prezentate ca fapte, nu a fost oferit dreptul la replică. Astfel, Consiliul de Presă constată încălcarea unor prevederi din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, şi anume: 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), 2.6 (Jurnalistul indică, de regulă, sursa informaţiilor sale şi întreprinde demersuri pentru a obţine informaţii din surse citabile), 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte), 2.8 (Jurnalistul îşi exprimă opiniile pe o bază factuală, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate).