logo
Decizii
  • Ultima Decizie 2013-12-05 16:55:52

    Decizie "Cu privire la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii privind publicarea unui articol pe pagina web Timpul.md"

    Examinând în şedinţa publică din 5 decembrie 2013 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/35 din 12 noiembrie 2013, în care Consiliul de Presă este sesizat privind publicarea la 1 noiembrie 2013 pe pagina web www.timpul.md a articolului „Bombă! Parlamentul a numit un magistrat torţionar în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie” care nu ar corespunde adevărului şi ar aduce atingere considerabilă onoarei şi reputaţiei profesionale a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Liliana Catan,

    în prezenţa reprezentantului reclamatului,

    analizând articolul „BOMBĂ! PARLAMENTUL A NUMIT UN MAGISTRAT TORŢIONAR ÎN FUNCŢIA DE JUDECĂTOR LA CURTEA SUPREMA DE JUSTIŢIE”, plasat pe pagina web www.timpul.md[1],  

    luând act de răspunsul la notificarea Consiliului de Presă, semnat de domnul Constantin Tănase, în care se menţionează că articolul în cauză nu a fost scris de colaboratorii ziarului „Timpul”, ci a fost preluat de redacţie de pe blogul lui Mihai Pruteanu[2], acest fapt fiind indicat expres la sfârşitul articolului; de asemenea, sunt expuse argumentele care au determinat redacţia să preia acest articol de pe blog, decizia fiind bazată pe verificarea informaţiilor şi convingerea că ele corespund realităţii şi sunt de interes public major, iar „opinia publică este în drept să cunoască faptul că un judecător care a condamnat la comanda puterii o persoană la privaţiune de libertate, a fost numit în cea mai înaltă instanţă judiciară din stat” (citat din răspunsul redacţiei „Timpul”), cu trimitere la condamnarea ilegală a lui Valeriu Pasat de un complet de judecători, inclusiv judecătorul raportor Liliana Catan; în răspuns se mai menţionează că redacţia a încercat s-o contacteze pe doamna Liliana Catan pentru a obţine o reacţie, însă nu a reuşit, iar după publicarea articolului i s-a propus să beneficieze de dreptul la replică, însă propunerea nu a fost acceptată; totodată, redacţia îşi exprimă disponibilitatea de a publica replica doamnei Liliana Catan la articolul publicat şi actele judiciare doveditoare, fără a le comenta, 

    bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[3] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă[4],

                  

    Consiliul de Presă din Republica Moldova

    adoptă următoarea decizie:

    1. Consiliul de Presă îi recomandă doamnei Liliana Catan să solicite redacţiei ziarului „Timpul” dreptul la replică în legătură cu acuzaţiile care i s-au adus în articolul republicat pe pagina web www.timpul.md, iar redacţiei – să ofere dreptul la replică în conformitate cu prevederile articolului 2.12 al Codului deontologic al jurnalistului (Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică. Dreptul la replică este asigurat doar dacă face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzaţii împotriva unei terţe părţi şi este formulat în termeni decenţi).
    2. Consiliul de Presă atenţionează jurnaliştii şi instituţiile mass-media privind responsabilitatea deontologică pentru conţinutul republicat de pe blogurile unor persoane terţe. Instituţiilor mass-media li se recomandă să preia doar informaţii publicate pe blogurile, autorii cărora pot fi identificaţi, cu linkul direct la sursă, să plaseze materialele republicate de pe bloguri la rubricile de opinii, iar în cazul în care acestea conţin acuzaţii în adresa altor persoane, informaţiile trebuie verificate, iar persoanelor vizate să le fie asigurat dreptul la replică.
    3. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării.

                                                                                                                    

    Ludmila Andronic,

    preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova

     

    mun. Chişinău, 5 decembrie 2013

Decizie "Cu privire la plângerea domnului Gheorghe Erizanu împotriva emisiunii „În Direct” de la postul de televiziune Accent TV"

Consiliul de Presă constată că emisiunile de dezbateri se supun aceloraşi norme deontologice ca şi alte materiale jurnalistice, iar realizatorii dezbaterilor trebuie să urmărească ca publicului să-i fie transmise opinii diferite şi pluraliste care nu încalcă drepturile altor persoane şi nu conţin mesaje defăimătoare, aceste reguli fiind valabile şi pentru emisiunile cu un singur invitat. Moderatorii dezbaterilor au obligaţia deontologică şi legală să fie imparţiali şi să atenţioneze invitaţii care transmit mesaje defăimătoare, xenofobe sau discriminatorii, disociindu-se clar de aceste mesaje.

Consiliul de Presă constată că moderatorul emisiunii „În Direct” Corneliu Mihalache nu a solicitat/prezentat opiniile tuturor părţilor relevante pentru discuţia despre manualul „Istoria românilor şi universală”, nu a fost imparţial şi a prezentat propriile opinii drept fapte. Comportamentul moderatorului, inclusiv limbajul utilizat în formularea întrebărilor şi comentarea răspunsurilor, scoaterea din context şi comentarea tendenţioasă a unor citate, indică asupra caracterului manipulator al emisiunii “În Direct” din 6 noiembrie 2013, ceea ce contravine normelor deontologice şi bunelor practici jurnalistice.

Decizie "Cu privire la difuzarea imaginilor morbide de către postul de televiziune Impuls TV şi reţeaua Canal Regional"

Consiliul de Presă constată că în reportajul „După hram, scăpat din căruţă, bebeluşul a decedat” (reporter – Natalia Rotari, imagine – Victoraş Sofroni), difuzat de către postul de televiziune Impuls TV şi reţeaua Canal Regional şi plasat pe paginile web www.impulstv.com şi www.canalregional.md au fost încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 4.5 (Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale (fotografii, materiale video)) şi 4.13 (Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii minorilor).

Decizie "Cu privire la sesizarea Procuraturii raionului Ungheni privind refuzul jurnaliştilor Publika TV de a fi audiaţi în calitate de martori"

Consiliul de Presă constată că în materialul „Drumul spre cimitir, netezit de şpagă. Mărturiile unor persoane care au plătit mai mult pentru a-şi înmormânta apropiaţii”, difuzat la postul de televiziune Publika TV şi plasat pe pagina web www.publika.md la 23 septembrie 2013, nu au fost încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, fiind prezentate atât mărturiile persoanei care relatează că a dat mită, cât şi declaraţiile administratorului cimitirului central din Ungheni şi a viceprimarului oraşului Ungheni care resping existenţa unor asemenea situaţii. În acelaşi timp, jurnaliştii au prezentat dovezi indirecte ale existenţei unor practici ilegale de plăţi neoficiale la alte cimitire.

Decizie ”Cu privire la plângerea Centrului de informaţii GENDERDOC-M împotriva postului de radio Jurnal FM şi a moderatorului Anatol Melnic”

Consiliul de Presă constată încălcarea de către postul de radio Jurnal FM şi moderatorul Anatol Melnic   a prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova care stabilesc obligaţia respectării dreptului la viaţă privată şi demnitate, precum şi interdicţia discriminării persoanelor (art. 4.1: Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi demnitate al persoanelor; art. 4.2: Imixtiunea în viaţa privată este permisă numai atunci când interesul public în dezvăluirea faptelor prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei; art. 4.4: Jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane private doar dacă acest comportament tulbură ordinea publică sau încalcă drepturile altor persoane; art. 4.15: Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exerciţiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală). Astfel, expunerea publică a vieţii intime a unei persoane private în condiţiile în care comportamentul acesteia nu încalcă legislaţia, ordinea publică şi drepturile altor persoane, este contrară normelor de etică jurnalistică şi inadmisibilă din punct de vedere al deontologiei profesionale. Difuzarea de către postul de radio Jurnal FM a unei discuţii telefonice private cu caracter sexual explicit şi aluzii obscene, iniţiată de moderator cu o persoană privată care nu a fost informată despre faptul că discuţia este transmisă în direct la radio, precum şi difuzarea datelor cu caracter personal ale persoanei intervievate, fără permisiunea acesteia, încalcă grav dreptul la viaţă privată şi intimitate al persoanei intervievate. În condiţiile în care o parte a societăţii este intolerantă faţă de persoanele de orientare sexuală netradiţională, difuzarea acestor informaţii poate pune în pericol securitatea şi viaţa persoanei respective, iar comportamentul moderatorului indică asupra atitudinii sale discriminatorii în raport cu reprezentanţii unui grup minoritar.

Decizie "Cu privire la autosesizarea Consiliului de Presă în cazul difuzării imaginilor morbide de către portalul Deschide.md"

Consiliul de Presă constată că, prin publicarea unor imagini care prezintă în prim-plan cadavrul militarului decedat la Bulboaca, portalul informaţional www.deschide.md a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, articolul 4.5 (Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale (fotografii, materiale video)).

Consiliul de Presă constată că indicarea în titlul ştiri a avertizării „Atenţie, poze şocante!” nu poate justifica difuzarea imaginilor care aduc în prim-plan cadavrul unui om, iar intenţia redacţiei de a dezminţi unele declaraţii pe care le consideră false putea fi realizată prin alte metode, inclusiv prin prezentarea parţială a unor imagini blurate care ar fost în măsură să protejeze demnitatea persoanei decedate şi să nu afecteze emoţional publicul.  

Decizie "Cu privire la plângerea domnului Chiril Lucinschi împotriva postului de televiziune Jurnal TV"

Consiliul de Presă constată că în reportajul „Promotorii concurenţei neloiale”, difuzat în buletinul de ştiri Jurnal TV, au fost reflectate discreţionar unele din aspectele dezbătute la şedinţa din 28 mai 2013, organizată de Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media cu reprezentanţii radiodifuzorilor, ai Consiliului Coordonator al Audiovizualui şi ai organizaţiilor neguvernamentale, postul de televiziune considerând că anume aceste aspecte sunt relevante pentru situaţia actuală pe piaţa audiovizualului din Republica Moldova, iar libertatea editorială a mass-media este garantată de legislaţie şi prevăzută de normele deontologice jurnalistice.

Decizie ”Cu privire la plângerea Asociaţiei "Drepturi de autor şi conexe" împotriva emisiunii "Paparazzi" de la postul de televiziune Jurnal TV”

Consiliul de Presă constată că în reportajele „Strigă-n gura mare să li se dea banii!” şi „Bani sunt, dar nu ajung la artişti”, difuzate la postul de televiziune Jurnal TV, în emisiunea „Paparazzi” din 21 aprilie 2013 şi, corespunzător, 28 aprilie 2013, şi plasate pe pagina web www.jurnaltv.md, jurnaliştii şi instituţia mass-media au respectat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, prezentând relativ echilibrat opiniile tuturor părţilor relevante pentru subiect, inclusiv au fost întreprinse acţiuni pentru a obţine comentariul preşedintelui AsDAC la acuzaţiile indirecte care i-au fost aduse, care însă era plecat în deplasare şi nu a putut oferi o replică. Totodată, Consiliul de Presă relevă că, în conformitate cu prevederile articolului 2.12 al Codului deontologic, jurnaliştii şi instituţiile mass-media trebuie să ofere dreptul la replică persoanelor vizate direct într-un material jurnalistic (2.12 Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică. Dreptul la replică este asigurat doar dacă face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzaţii împotriva unei terţe părţi şi este formulat în termeni decenţi).

Decizie ”Cu privire la autosesizarea în cazul transmiterii informaţiilor care pot duce la dezvăluirea identităţii minorului care a fost victima unui presupus viol în reportajul postului de televiziune PRO TV Chişinău”

Consiliul de Presă constată că în reportajul „Violat în pădure de un băiat mai mare. Coşmarul greu de imaginat al unui copil de 9 ani din Şoldăneşti”, difuzat la postul de televiziune PRO TV Chişinău şi publicat pe pagina web www.protv.md la 23 mai 2013, au fost încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 4.11 (Jurnalistul nu dezvăluie identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere ale agresiunilor sexuale) şi 4.13 (Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii minorilor). Astfel, prin intervievarea unui copil care se presupune că a fost victima unui abuz sexual comis de un alt minor şi solicitarea de a povesti cele întâmplate, jurnalista de la PTO TV Chişinău a pus victima în situaţia să retrăiască momentele de abuz sexual care l-au afectat fizic şi psihologic. Chiar dacă postul de televiziune a blurat imaginea copilului-victimă, în reportaj au fost prezentate suficiente informaţii care pot duce la dezvăluirea identităţii acestuia, inclusiv numele, localitatea unde ar fi avut loc violul, au fost intervievate şi rudele copilului fără a proteja identitatea acestora. În acelaşi timp, nu au fost luate suficiente măsuri de protecţie a minorului bănuit de comiterea abuzului sexual.

Decizie "Cu privire la plângerea doamnei Irina Ganea împotriva comportamentului instituţiilor mass-media care au reflectat cazul "răpirii" copilului de mama sa"

Consiliul de Presă constată că, la prima etapă de mediatizare a presupusei răpiri a copilului de la grădiniţă, anunţată de tatăl său în reţelele de socializare, jurnaliştii şi instituţiile mass-media au acţionat, în linii generale, cu bună-credinţă şi în interesul superior al copilului, având convingerea că a avut loc răpirea copilului, fapt confirmat de tatăl acestuia. Corespunzător, publicarea datelor personale ale copilului dispărut şi a imaginii acestuia nu încalcă prevederile Codului deontologic al jurnalistului. Totodată, Consiliul de Presă reaminteşte că jurnaliştii şi instituţiile mass-media au obligaţia să verifice informaţiile pe care le publică din surse independente una de alta. Astfel, ulterior aflării circumstanţelor acestui caz şi a faptului că în realitate copilul a fost luat de mama sa care se află în conflict cu tatăl copilului, jurnaliştii şi instituţiile mass-media erau obligaţi să revină cu concretizări la ştirile transmise anterior, solicitând opiniile tuturor părţilor implicate şi prezentându-le echilibrat, conform articolelor 2.1 şi 2.2 ale Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (2.1 Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor; 2.2 Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect).

Decizie "Cu privire la plângerea Centrului Naţional al Romilor împotriva ziarului "Komsomolskaia Pravda Moldova"

Consiliul de Presă constată că materialul „Мать пропавшего в Оргееве ребенка: Моего сына могли похитить цыгане!” (prezentat în pagina întâi cu denumirea „В Молдове мальчика украли цыгане?”), publicat în ziarul „Komsomolskaia pravda Moldova” nr. 42 din 27 martie 2013 şi pe pagina web www.kp.md, încalcă prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 4.15 (Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exerciţiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, religie, stare socială sau orientare sexuală) şi 4.16 (Jurnalistul menţionează apartenenţa etnică a unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial). Astfel, prin titlurile articolului publicat, autorul şi instituţia mass-media au lăsat să se subînţeleagă că băiatul dispărut ar fi putut fi răpit de persoane de etnie romă, chiar dacă aceasta este doar o supoziţie emotivă a mamei băiatului dispărut şi nu are nicio bază factuală. Menţionarea în titlul materialului a presupusei etnii a presupuşilor răpitori ai copilului nu este relevantă din punct de vedere editorial, promovează stereotipurile etnice, fiind, în esenţă, discriminatorie în raport cu persoanele de această etnie.

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?