logo
noutăți

Sortare dupa data

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?

Ultima stire

  • 2017-08-14 22:05:48

    COMENTARIU PUBLIC în legătură cu informațiile apărute în mass-media despre cazul femeii din mun. Chișinău care a provocat leziuni corporale copiilor săi minori și a încercat să se sinucidă

    1. Articolul 9 din Legea privind sănătatea mintală (Nr. 1402 din 16.12.1997) se referă la păstrarea secretului medical și stipulează că ”Informaţiile despre tulburările psihice, despre solicitarea de asistenţă psihiatrică şi tratament într-o instituţie de psihiatrie, precum şi alte informaţii despre starea sănătăţii psihice a persoanei constituie secret medical apărat de lege.” 2. Articolul 12 al Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului (Nr. 263, din 27.10. 2005) prevede faptul că ”(1) Toate datele privind identitatea şi starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, precum şi datele cu caracter personal sînt confidenţiale şi urmează a fi protejate şi după moartea acestuia.” și ”(2) Confidenţialitatea informaţiilor cu privire la solicitarea de asistenţă medicală, examinare şi tratament, inclusiv a altor informaţii ce constituie secret medical, este asigurată de medicul curant şi specialiştii implicaţi în acordarea serviciilor de sănătate sau în cercetarea biomedicală (studiul clinic), precum şi de alte persoane cărora aceste informaţii le-au devenit cunoscute datorită exercitării obligaţiilor profesionale şi de serviciu.” Respectiv, divulgarea informației despre starea de sănătate și spitalizările unui pacient constituie încălcare a legislației în vigoare. Expunerea publică a informațiilor despre starea de sănătate a unui pacient cauzează daune multiple atât pentru familia implicată în acest caz concret,...

Consiliul de Presă cere mass-mediei să țină cont de interesul superior al copilului în reflectarea abuzurilor

Consiliul de Presă își manifestă îngrijorarea față de modul în care sunt reflectate în mass-media cazurile de violență asupra copiilor. La ultima ședință, Consiliul a constatat că cel puțin 10 site-uri și posturi TV au încălcat normele deontologice la reflectarea subiectului abuzului comis asupra unei minore în raionul Ialoveni. Deoarece instituțiile media nu au răspuns apelului de a nu difuza imaginile tratamentului degradant și umilitor, care afectează demnitatea umană a victimei minore, Consiliul de Presă le va cere să se autosesizeze în acest caz instituțiilor responsabile de aplicarea Legii cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, deoarece au fost încălcate nu numai normele etice, dar și prevederile legale. 

Cazul minorei agresate: Consiliul de Presă face apel către instituțiile mass-media să relateze faptele cu maximă atenție și responsabilitate

Mai multe posturi de televiziune și portaluri de știri din Republica Moldova au difuzat, la 4 și 5 noiembrie 2017, o știre despre agresiunea fizică și un presupus viol comise de către un grup de persoane asupra unei fete de 16 ani în raionul Ialoveni. Imaginile filmate cu telefonul mobil (a căror proveniență instituțiile media au trecut-o sub tăcere) conțineau scene explicite de violență, chiar dacă fețele protagoniștilor au fost blurate. În imagini au fost surprinse scene în care o persoană, în cazul dat, minoră, a fost supusă unui tratament degradant și umilitor, care îi afectează demnitatea umană.

În afară de faptul că maniera în care a fost prezentat acest caz de abuz contravine normelor deontologiei profesionale jurnalistice și standardelor de calitate în domeniu, aceasta poate afecta emoțional atât copiii, cât și adulții. Imaginile video au fost difuzate inclusiv în orele de zi. Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației[1] interzice difuzarea, de către mijloacele de informare în masă (Art. 5), în intervalul orar 6.00 - 23.00, a materialelor care prezintă „a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj în mod repetat; b) scene de sex, de limbaj sau de comportament obscen; c) persoane în ipostaze degradante”.

Consiliul de Presă atenționează mass-media să asigure protecția copiilor victime ale abuzurilor

Consiliul de Presă își manifestă îngrijorarea în legătură cu cazurile de dezvăluire în materialele jurnalistice a identității copiilor care au fost victime ale diferitor forme de abuzuri. Membrii CP atenționează că la realizarea subiectelor cu implicarea copiilor este primordial să se acționeze în interesul superior al copilului, care ar trebui să prevaleze în fața altor rațiuni precum audiența, suscitarea curiozității sau alte interese ale adulților, fie ele și nobile. Consiliul de Presă reamintește că la relatarea cazurilor dramatice, a abuzurilor, sinuciderilor și altor situații cu conotație negativă, este obligatoriu ca imaginile copiilor-victime să fie procesate electronic pentru a le proteja identitatea. Măsuri de protecție a identității trebuie aplicate și față de rudele victimelor, iar în interesul superior al copilului victimă nu vor fi oferite alte detalii care pot duce la dezvăluirea identității, transmite IPN.

APEL al Consiliului de Presă către jurnalişti şi redacţiile instituţiilor mass-media în legătură cu mediatizarea subiectelor despre jocurile online care ar instiga adolescenţii la suicid

Membrii Consiliului de Presă din Republica Moldova vin cu un apel către jurnalişti şi manageri de instituţii media să abordeze cu maximă prudenţă subiectele referitoare la riscul implicării copiilor în jocuri virtuale secrete şi periculoase, pentru a nu crea panică în societate şi să se abţină de la speculaţii, exagerări şi generalizări şi să opereze cu fapte, folosind un limbaj neutru.

Consiliul de Presă: antrenarea în campanii de discreditare compromite atât reputația jurnaliștilor, cât și încrederea publicului în mass-media

Consiliul de Presă face apel către toți jurnaliștii să se abțină de la implicarea în reglările de conturi dintre politicieni sau oameni de afaceri prin intermediul materialelor jurnalistice și reamintește că au dreptul să refuze sarcinile redacționale care contravin propriilor convingeri sau normelor jurnalismului etic.

Consiliul de Presă reamintește că rolul jurnalistului este să informeze corect, echidistant și operativ societatea despre chestiunile de interes public și să monitorizeze activitatea guvernării. Antrenarea în orice fel de campanii de discreditare compromite atât reputația jurnaliștilor, cât și încrederea publicului în mass-media.