logo

noutăţi

  • Rezoluţia Forumului Mass-Media din Republica Moldova 2020 (Chișinău, 24-25 noiembrie 2020)

    citeşte mai mult
  • Consiliul împotriva discriminării: Kp.md trebuie să-și ceară scuze de la deținuții pe viață

    citeşte mai mult
  • Forumul Mass-Media 2020. Despre adaptarea mass-mediei la condițiile de criză, supraviețuirea pe timp de pandemie și dezinformare

    citeşte mai mult

Decizii

  • Decizie ”Cu privire la plângerea Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii împotriva postului de televiziune TVC 21 şi a jurnalistei Margarita Răducan”

    citeşte mai mult
  • Decizie "Cu privire la plângerea doamnei Ala Popa împotriva Centrului de investigaţii jurnalistice din Moldova şi a jurnalistei Julieta Saviţchi"

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii domnului Igor Hlopeţchi împotriva portalului Bloknot-Moldova.md”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la plângerea Centrului Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii împotriva postului de televiziune TVC 21 şi a jurnalistei Margarita Răducan”

    Consiliul de Presă constată că în emisiunea „Important” din 3 septembrie 2020 nu a fost asigurată protecţia copiilor implicaţi în situaţii cu conotaţie negativă, iar normele privind acurateţea informaţiei au fost neglijate. Astfel, informaţia a fost prezentată unilateral, iar moderatoarea a manifestat o atitudine diferită faţă de participanţii la emisiune: vădit părtinitoare în cazul unora şi vădit ostilă în cazul altora.

    Consiliul de Presă constată că postul de televiziune TVC 21 şi jurnalista Margarita Răducan au încălcat prevederile mai multor articole ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv art. 3.16 (Jurnalistul tratează cu deosebită acurateţe informaţia colectată despre copii, asigurându-se că publicarea unei atare informaţii nu va avea consecinţe negative (sentimente de frică, suferinţă etc.) asupra acestora), art. 3.17 (Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, violenţă şi abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori. Înregistrările audio/video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii copiilor. Fac excepţie situaţiile în care identificarea copiilor este de interes public şi cele în care jurnalistul acţionează în interesul superior al copilului, cu sau fără acordul părinţilor sau al tutorilor), art. 2.9 (Jurnalistul trebuie să obţină şi să prezinte opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea), art. 3.14 (Jurnalistul tratează cu deosebită acurateţe informaţia colectată de la persoane în stare de şoc sau persoane neajutorate, asigurându-se că publicarea informaţiei nu va leza drepturile acelor persoane şi va încerca să anticipeze eventualele efecte negative asupra lor), art. 3.15 (Jurnalistul nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor şi de necunoaşterea de către acestea a drepturilor şi libertăţilor lor, precum şi nu le încurajează să recurgă la acţiuni umilitoare şi care lezează demnitatea umană).

  • Decizie "Cu privire la plângerea doamnei Ala Popa împotriva Centrului de investigaţii jurnalistice din Moldova şi a jurnalistei Julieta Saviţchi"

    În temeiul prevederilor Regulamentului de activitate al Consiliului de Presă, articolul 18 (Persoanele care au depus plângere în adresa Consiliului privind încălcarea normelor deontologice de către mass-media/jurnalişti îşi exprimă angajamentul să nu atace în instanţa de judecată problema care constituie subiectul plângerii depuse la Consiliu, până la adoptarea unei decizii de către Consiliu pe marginea plângerii respective) şi articolul 23 (Consiliul nu înregistrează şi nu examinează plângeri care: (...) c) ţin de un litigiu aflat în proces de judecată), Consiliul de Presă respinge examinarea plângerii doamnei Ala Popa în privinţa investigaţiei "Divorţul fictiv şi averea tăinuită a procurorului Igor Popa", realizată de jurnalista Julieta Saviţchi şi publicată pe portalul Anticoruptie.md, gestionat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Consiliul de Presă califică depunerea de către doamna Ala Popa a unei cereri prealabile împotriva Centrului de Investigaţii Jurnalistice, fapt confirmat de către doamna Ala Popa, drept începutul unui litigiu în instanţă conform procedurilor stabilite de Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare. Astfel, etapa la care putea interveni Consiliul de Presă în calitate de structură de autoreglementare jurnalistică, a fost omisă.

  • Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii domnului Igor Hlopeţchi împotriva portalului Bloknot-Moldova.md”

    Consiliul de Presă s-a pronunţat asupra articolelor vizate în plângerea domnului Igor Hlopeţchi anterior, în procesul examinării demersului Direcţiei de Poliţie Chişinău, fiind adoptată decizia nr. 01 din 30 aprilie 2020 şi îşi menţine decizia în acest caz.

    Consiliul de Presă reaminteşte redacţiei Bloknot-Moldova.md că verificarea informaţiei înainte de publicare, prezentarea opiniilor tuturor părţilor relevante, respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi asigurarea dreptului la replică sunt principii de bază ale activităţii jurnalistice.

    În ce priveşte acuzaţiile din plângere despre perceperea unor remunerări ilegale de către jurnalist cu scopul de a răspândi informaţii denigratoare, Consiliul de Presă îi recomandă reclamantului să depună o plângere în adresa organelor de drept pentru investigarea faptelor. Consiliul de Presă reaminteşte că normele deontologice le interzic jurnaliştilor să accepte bani sau orice alte avantaje care sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic – articolul 4.1 din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova: Jurnalistul nu acceptă bani, cadouri, călătorii plătite, sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influențarea actului jurnalistic şi a căror acceptare i-ar compromite independența şi autoritatea în fața publicului şi ar afecta încrederea în jurnalişti, în general.

  • Rezoluţia Forumului Mass-Media din Republica Moldova 2020 (Chișinău, 24-25 noiembrie 2020)

    Forumul Mass-Media constată:

    - O înrăutățire dramatică a situației în care activează majoritatea instituțiilor mediatice, situație generată de gestionarea defectuoasă de către autorități a crizei pandemice, în general, și a domeniului mediatic, în particular;

    - Lipsa unei comunicări eficiente între autorități și mediul jurnalistic pe timp de criză, precum și îngrădirea frecventă a accesului la informații de interes public vizând gestionarea crizei;  

    - Lipsa totală de preocupări ale autorităților de modul și condițiile în care își exercită misiunea socială jurnaliștii în perioada stării de urgență și a situației excepționale de sănătate publică;

    O stagnare a procesului de îmbunătățire a cadrului juridic de reglementare a activității domeniului mediatic, inclusiv a legislației electorale, fapt ce a condus la perpetuarea practicilor condamnabile de comportament partizan al unor influente instituții media în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020;

    Lipsa unei abordări sistemice în politicile de dezvoltare a domeniului mediatic în pofida existenței unui cadru juridic suficient pentru acest scop;

    Practici vechi, perimate în activitatea Consiliului Audiovizualului și a Consiliului de supraveghere al furnizorului public național de servicii media în condițiile existenței unei legislații noi în domeniu.

  • APEL PUBLIC / Organizațiile societății civile, Consiliul pentru Egalitate și Consiliul de Presă solicită concurenților electorali și susținătorilor acestora să nu utilizeze discursul de ură, iar instituțiile media să prevină răspândirea acestui tip de discurs

    Semnatarii apelului îndeamnă:

    Instituțiile media -

    a)Să nu multiplice discursul de ură și instigare la discriminare în campania electorală, dar și în afara acesteia, prin utilizarea stereotipurilor și prejudecăților față de diverse grupuri sociale sau fără dezaprobarea clară a unui astfel de comportament;

    b)Să modereze comentariile de ură și instigare la discriminare apărute pe paginile lor din rețetele de socializare sau la subsolul articolelor de pe paginile lor web;

    c)Să reflecte în mod responsabil, cu explicații cuvenite și cu reflecții critice subiectele sensibile care vizează un anumit grup, pentru a evita stigmatizarea acestora.

    Jurnaliștii -

    a)Să informeze publicul despre campania electorală și să promoveze un limbaj respectuos și echilibrat fără utilizarea imaginilor sexiste și denigratoare sau utilizarea titlurilor care accentuează elementele de discriminare, atac, denigrare, agresivitate, ură sau violență;

    b)Să informeze echidistant și obiectiv fără prezentarea unor grupuri sociale doar în contexte negative;

    c)Să intervină și să dezaprobe mesajele de ură și/sau instigare la discriminare spuse de către invitați în cadrul emisiunilor TV, Radio, online etc.;

    d)Să raporteze cazurile de discurs de ură la Consiliul Audiovizualului;

    e)Să depună plângeri la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității atunci când sunt victime ale discursului de ură și/sau instigare la discriminare.

  • Rezoluţia Forumului Mass-Media din Republica Moldova 2020 (Chișinău, 24-25 noiembrie 2020)

    citeşte mai mult
  • APEL PUBLIC / Organizațiile societății civile, Consiliul pentru Egalitate și Consiliul de Presă solicită concurenților electorali și susținătorilor acestora să nu utilizeze discursul de ură, iar instituțiile media să prevină răspândirea acestui tip de discurs

    citeşte mai mult