logo
Decizii
  • Ultima Decizie 2013-03-21 16:38:08

    Decizie "Cu privire la autosesizarea în cazul reportajelor jurnalistice din sălile de terapie intensivă ale instituţiilor medicale"

    Autosesizându-se în şedinţa publică din 21 martie 2013 privind difuzarea de către unele instituţii mass-media a reportajelor jurnalistice din sălile de terapie intensivă ale instituţiilor medicale,

    vizionând şi analizând reportajul „O fetiţă de 3 ani a ajuns în reanimare cu arsuri grave”, difuzat de postul de televiziune PRIME TV şi plasat pe site-ul www.prime.md la 11 ianuarie 2013[1],

    luând act de explicaţiile oferite în timpul şedinţei de doamna Veronica Istrati, şefa Serviciului de informare şi comunicare a Ministerului Sănătăţii, privind practicile de colaborare a reprezentanţilor instituţiilor medicale cu mass-media,

    bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[2] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă[3],

                  

    Consiliul de Presă din Republica Moldova

    adoptă următoarea decizie:

    1. Consiliul de Presă apreciază dorinţa jurnaliştilor şi a colectivelor redacţionale de a preveni accidentele casnice cu implicarea copiilor lăsaţi fără supraveghere, prin difuzarea unor materiale despre consecinţele care pot surveni în aceste situaţii. În acelaşi timp, profesioniştii media trebuie să trateze astfel de situaţii cu maximă responsabilitate, respectând dreptul la viaţă privată şi demnitate al copiilor victime ale accidentelor casnice. Rezoluţia 1003 (1993) „Cu privire la etica jurnalistică”[4], adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prevede că „În exercitarea profesiunii de jurnalist, scopul nu scuză mijloacele”, ceea ce înseamnă că mijloacele utilizate de jurnalist pentru obţinerea unor scopuri nobile (în opinia jurnalistului) nu trebuie să intre în contradicţie nici cu caracterul moral al acestui scop, nici cu normele de etică şi conduită profesională general acceptate.
    2. Consiliul de Presă constată că filmarea sau fotografierea pentru materiale jurnalistice a unor oameni aflaţi în stare gravă în sălile de terapie intensivă ale instituţiilor medicale contravine prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolelor 4.1 (Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi demnitate al persoanelor), 4.5 (Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale (fotografii şi materiale video) şi 4.6 (Jurnalistul respectă intimitatea persoanelor şi cere permisiunea de a le fotografia/filma, cu excepţia cazului în care acestea se află într-un loc public).
    3. Consiliul de Presă cere editorilor şi jurnaliştilor să se conducă de interesul superior al copilului şi să nu încălce dreptul victimelor la demnitate şi intimitate atunci când mediatizează accidente, incidente, crime sau catastrofe naturale.
    4. Consiliul de Presă solicită Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova să elaboreze şi să facă public un regulament privind colaborarea instituţiilor medicale cu jurnaliştii şi instituţiile mass-media, bazat atât pe dreptul mass-media de a solicita informaţii de interes public şi obligaţia cadrelor medicale de o oferi aceste informaţii, cât şi pe obligaţia comună a cadrelor medicale şi a jurnaliştilor de a respecta drepturile şi demnitatea pacienţilor. Consiliul de Presă îşi manifestă disponibilitatea de a oferi asistenţă Ministerului Sănătăţii în elaborarea acestui regulament.

                                                                                           

    Ludmila Andronic,

    preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova

     

    ​mun. Chişinău, 21 martie 2013

     

Decizie "Cu privire la plângerea domnului Gheorghe Burduja împotriva Jurnal TV"

Consiliul de Presă constată că materialul „Poliţist bănuit de corupţie”, difuzat în emisiunea „Patrula Jurnal TV” la data de 26 ianuarie 2013, încalcă prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 2.8 (Jurnalistul îşi exprimă opiniile pe o bază factuală, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate) şi 4.9 (Jurnalistul respectă prezumţia de nevinovăţie şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa). Astfel, maniera de prezentare a informaţiilor în acest material a fost dezechilbrată, titlul reportajului indică asupra calităţii de bănuit în comiterea faptelor de corupţie, deşi poliţistul nu are această calitate procesuală, iar expresiile utilizate “deocamdată nu dispun de probe pentru a iniţia o anchetă de serviciu”, “mai puţin sinceri s-au arătat vecinii poliţistului” ş.a. indică asupra intenţiei autorilor reportajului de a-l prezenta întro lumină nefavorabilă pe şeful poliţiei rutiere din Rezina, indiferent dacă există sau nu dovezi pentru acuzaţiile care i se aduc. Autorii reportajului nu au făcut demersuri pentru a verifica învinuirile de îmbogăţire ilicită, făcute de unele persoane anonime, deşi acuzaţiile care puteau fi uşor verificate la primărie sau la oficiul cadastral. În ansamblu, reportajul „Poliţist bănuit de corupţie” încalcă prezumţia de nevinovăţie a poliţistului Gh. Burduja, iar telespectatorilor li se inoculează convingerea că el este corrupt, pur şi simplu “deocamdată” nu există probe.

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?