logo
Decizii
  • Ultima Decizie 2024-04-04 10:14:05

    Decizie „Cu privire la plângerea doamnei Eugenia Ciutac împotriva jurnalistului Dorin Galben”

    Examinând în şedinţa din 28 martie 2024 plângerea doamnei Eugenia Ciutac împotriva jurnalistului Dorin Galben, în care se afirmă că în materialul „Monolog/Fostul soț o încuia în casă, iar ea a reușit să fugă și povestește prin ce chin a trecut”, publicat pe canalul de YouTube GALBEN la data de 25 ianuarie 2024, protagonista Ilinca Obleac, fosta soție a fiului reclamantei, a adus „învinuiri mincinoase, nefondate, neprobate și denigratoare la adresa familiei mele, la adresa mea personală ca mamă, ca profesor și în general ca om” (citate din plângere). Reclamanta afirmă că jurnalistul Dorin Galben „a făcut abuz de statutul său social și de oportunitățile sale profesionale”, „fără să cunoască realitatea, a prezentat opiniile protagonistei drept fapte”, „nu a respectat principiul potrivit căruia orice persoană supusă criticii negative are dreptul la replică, prin care să precizeze informația inexactă sau să infirme informația”, „nu a asigurat dreptul la replică și nu a indicat faptul că informația nu este verificată” (citate de plângere),

    examinând răspunsul jurnalistului Dorin Galben la notificarea Secretariatului Consiliului de Presă în acest caz, în care se spune că „video din seria monolog, publicate pe canalul de YouTube GALBEN, sunt relatările personale ale protagoniștilor, dar care nu sunt investigate/probate/anchetate etc. de către autorul proiectului. Fiecare video are disclaimer precum că protagoniștii își asumă toate declarațiile făcute în cadrul acestuia, iar declarațiile făcute nu neapărat reflectă poziția autorului proiectului” (citat din răspuns). În răspuns se mai afirmă că în materialul menționat nu este pronunțat niciun prenume sau nume decât al protagonistei, persoanele care se simt vizate îi pot solicita autorului să-și povestească propria versiune a istoriei, titlul monologului și relatarea pe scurt a cazului țin de dreptul la libertatea de exprimare a jurnalistului, titlul monologului este un truc jurnalistic pentru a atrage atenția publicului, monologul reclamat nu a avut ca scop denigrarea imaginii cuiva, protagonista a reclamat violența domestică și abuzul psihologic în urma căruia nu se simte în siguranță în Republica Moldova,

    în prezența doamnei Eugenia Ciutac, care și-a reiterat acuzațiile din plângere și a răspuns la întrebările de concretizare ale membrilor Consiliului de Presă, a afirmat că acest material i-a afectat imaginea personală și profesională, inclusiv în fața consătenilor și elevilor săi, a confirmat că nu a fost contactată de autorul materialului pentru verificarea acuzațiilor directe care au fost aduse familiei sale și ei personal, 

    în lipsa reclamatului care a fost anunțat despre data și ora desfășurării ședinței Consiliului de Presă, a fost invitat să participe la ședință și i-a fost transmis prin poșta electronică linkul de conexiune online la ședință,

    examinând materialul video[1] „Monolog/Fostul soț o încuia în casă, iar ea a reușit să fugă și povestește prin ce chin a trecut”, publicat pe canalul de YouTube GALBEN la data de 25 ianuarie 2024”,

    bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[2] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă[3],

                  

    Consiliul de Presă din Republica Moldova adoptă următoarea decizie:

    1. Consiliul de Presă atrage atenția că, potrivit Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul colectează și difuzează informații de interes public și nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor pentru a-și face materialele. Persoanele despre care se vorbește în video-ul „Monolog/Fostul soț o încuia în casă, iar ea a reușit să fugă și povestește prin ce chin a trecut”, publicat pe canalul deținut de jurnalistul Dorin Galben, la acel moment colaborator al postului de televiziune TV8, pot fi identificate prin intermediul detaliilor oferite de protagonistă. Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova obligă jurnaliștii să verifice faptele despre care relatează în materialele lor și să ofere opinia tuturor părților relevante pentru subiect. În acest caz, Dorin Galben nu a făcut demersuri pentru a verifica informațiile expuse de invitată și nu a solicitat opinia persoanelor despre care aceasta a oferit diverse informații.
    2. Consiliul de Presă constată încălcarea de către jurnalistul Dorin Galben a unor prevederi ale Codului deontologic al jurnalistului care vizează colectarea și tratamentul informației, verificarea faptelor, protecția persoanelor în situații vulnerabile, și anume: articolul 2.7 (Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată), articolul 2.9 (Jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea), articolul 2.16 (Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice), articolul 3.15 (Jurnalistul nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor și de necunoașterea de către acestea a drepturilor și libertăților lor, precum și nu le încurajează să recurgă la acțiuni umilitoare și care lezează demnitatea umană),
    3. Consiliul de Presă descurajează practicile prin care se caută fapte senzaționale pentru a atrage audiență în detrimentul drepturilor persoanelor direct implicate sau ale persoanelor terțe.
    4. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării textului deciziei.

Decizie „Cu privire la sesizarea domnului Ion Ceban împotriva posturilor de televiziune TV8 și Jurnal TV”

1. Consiliul de Presă constată că în materialele indicate concret în sesizarea domnului Ion Ceban (jurnalele de știri de la ora 19.00, difuzate de Jurnal ТV la 10 ianuarie 2024, 11 ianuarie 2024, 19 februarie 2024; jurnalul de știri de la ora 19.00, difuzat de la TV8 la 22 februarie 2024), reporterii au prezentat și opinia lui Ion Ceban sau a reprezentanților Primăriei municipiului Chișinău referitoare la subiectele abordate. Astfel, Consiliul de Presă nu a constatat în aceste materiale încălcări ale Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

2. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării textului deciziei.

Decizie „Cu privire la sesizările Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a Avocatului Poporului pentru drepturile copilului și adresarea Centrului Internațional „La Strada” în cazul publicării unui interviu pe canalul de YouTube al jurnalistului Adrian Prodan”

1. Consiliul de Presă constată încălcarea de către jurnalistul Adrian Prodan a prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova care vizează colectarea și tratamentul informației, verificarea faptelor, viața privată, protecția persoanelor în situații vulnerabile, protecția copiilor, și anume: articolul 2.7 (Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată), articolul 2.9 (Jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea), articolul 2.16 (Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice), articolul 2.17 (În cazul în care verificarea informației și a surselor este imposibilă, respectiva informație poate fi făcută publică numai dacă nepublicarea ei poate aduce prejudicii societății. În asemenea situație trebuie indicat faptul că informația nu este verificată), articolul 3.2 (Imixtiunea în viața privată este permisă numai atunci când dezvăluirea faptelor urmărește un interes public), articolul 3.15 (Jurnalistul nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor și de necunoașterea de către acestea a drepturilor și libertăților lor, precum și nu le încurajează să recurgă la acțiuni umilitoare și care lezează demnitatea umană), articolul 3.16 (Jurnalistul tratează cu deosebită acuratețe informația colectată despre copii, asigurându-se că publicarea unei atare informații nu va avea consecințe negative (sentimente de frică, suferință etc.) asupra acestora) și articolul 3.17 (Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicați în evenimente cu conotație negativă (accidente, infracțiuni, dispute familiale, sinucideri, violență și abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori. Înregistrările audio/video și fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identității copiilor. Fac excepție situațiile în care identificarea copiilor este de interes public și cele în care jurnalistul acționează în interesul superior al copilului, cu sau fără acordul părinților sau al tutorilor).

2. Consiliul de Presă menționează că jurnalistul este dator, în temeiul Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 3.14), să anticipeze eventualele efecte negative pe care le poate avea mediatizarea cazurilor de abuz asupra copiilor sau adulților și să nu profite de vulnerabilitatea persoanelor pentru a-și realiza materialele. Copilul despre care se vorbește în materialul reclamat poate fi ușor recunoscut, în condițiile în care i se pronunță numele de mai multe ori și sunt oferite detalii despre familia sa. În consecință, el ar putea fi supus unor noi abuzuri, poate fi intimidat sau discriminat, ceea ce îl va expune altor suferințe.

3. Consiliul de Presă îi recomandă jurnalistului Adrian Prodan să excludă video-ul reclamat de pe canalul său de Youtube, întrucât informația nu este de interes public, în schimb, poate dăuna grav interesului superior al copilului despre care se vorbește în video.  

4. Consiliul de Presă recomandă jurnaliștilor să reflecte cu o deosebită acuratețe subiectele care vizează fapte sau persoane care figurează în dosare de urmărire penală în derulare sau în procese de judecată aflate pe rol în instanțe la momentul difuzării materialului jurnalistic, pentru a evita prejudicierea mersului anchetei sau înfăptuirii justiției.

5. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării textului deciziei.

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?