Forumul Mass-Media constată:

- O înrăutățire dramatică a situației în care activează majoritatea instituțiilor mediatice, situație generată de gestionarea defectuoasă de către autorități a crizei pandemice, în general, și a domeniului mediatic, în particular;

- Lipsa unei comunicări eficiente între autorități și mediul jurnalistic pe timp de criză, precum și îngrădirea frecventă a accesului la informații de interes public vizând gestionarea crizei;  

- Lipsa totală de preocupări ale autorităților de modul și condițiile în care își exercită misiunea socială jurnaliștii în perioada stării de urgență și a situației excepționale de sănătate publică;

O stagnare a procesului de îmbunătățire a cadrului juridic de reglementare a activității domeniului mediatic, inclusiv a legislației electorale, fapt ce a condus la perpetuarea practicilor condamnabile de comportament partizan al unor influente instituții media în alegerile prezidențiale din noiembrie 2020;

Lipsa unei abordări sistemice în politicile de dezvoltare a domeniului mediatic în pofida existenței unui cadru juridic suficient pentru acest scop;

Practici vechi, perimate în activitatea Consiliului Audiovizualului și a Consiliului de supraveghere al furnizorului public național de servicii media în condițiile existenței unei legislații noi în domeniu.

Consiliul de Presă din Republica Moldova atrage atenția jurnaliștilor și editorilor media, dar și reprezentanților instituțiilor publice, inclusiv organelor de poliție, asupra responsabilității comune pentru protecția copiilor aflați în situații cu conotație negativă și respectarea principiului interesului superior al copilului la publicarea informațiilor despre aceste cazuri.                   

La începutul lunii septembrie mai multe portaluri de știri au publicat o informație referitoare la o presupusă tentativă de suicid al unei minore. Cea mai mare parte a instituțiilor de presă au republicat informația fără s-o verifice și fără să respecte normele elementare de acuratețe și obligațiile deontologice de reflectare a cazurilor despre copiii în situații cu conotație negativă.

Semnatarii apelului îndeamnă:

Instituțiile media -

a)Să nu multiplice discursul de ură și instigare la discriminare în campania electorală, dar și în afara acesteia, prin utilizarea stereotipurilor și prejudecăților față de diverse grupuri sociale sau fără dezaprobarea clară a unui astfel de comportament;

b)Să modereze comentariile de ură și instigare la discriminare apărute pe paginile lor din rețetele de socializare sau la subsolul articolelor de pe paginile lor web;

c)Să reflecte în mod responsabil, cu explicații cuvenite și cu reflecții critice subiectele sensibile care vizează un anumit grup, pentru a evita stigmatizarea acestora.

Jurnaliștii -

a)Să informeze publicul despre campania electorală și să promoveze un limbaj respectuos și echilibrat fără utilizarea imaginilor sexiste și denigratoare sau utilizarea titlurilor care accentuează elementele de discriminare, atac, denigrare, agresivitate, ură sau violență;

b)Să informeze echidistant și obiectiv fără prezentarea unor grupuri sociale doar în contexte negative;

c)Să intervină și să dezaprobe mesajele de ură și/sau instigare la discriminare spuse de către invitați în cadrul emisiunilor TV, Radio, online etc.;

d)Să raporteze cazurile de discurs de ură la Consiliul Audiovizualului;

e)Să depună plângeri la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității atunci când sunt victime ale discursului de ură și/sau instigare la discriminare.

La conferința de presă organizată de președintele Republicii Moldova Igor Dodon în seara zilei de 24 iulie 2020 la reședința prezidențială de la Condrița, jurnaliștilor le-au fost propuse, la final,  cadouri constând din sticle de vin, miere și alte produse.

Un gest similar Igor Dodon a făcut și în luna decembrie 2019, la conferința de presă de bilanț anual, organizată în sediul Președinției.

Alți politicieni și oameni de afaceri de asemenea și-au făcut obișnuința din a le oferi jurnaliștilor diverse bunuri care nicidecum nu pot fi atribuite unor cadouri cu valoare simbolică.

Consiliul de Presă din Republica Moldova își manifestă îngrijorarea în legătură cu astfel de acțiuni, considerând că, în esență, acestea sunt similare acțiunilor de corupere a alegătorilor în campaniile electorale. 

Consiliul de Presă (CP) informează instituțiile statului că accesarea datelor cu caracter personal face parte din activitatea curentă a jurnaliștilor de documentare a materialelor de presă și de verificare a informației. Acest instrument reprezintă un act intrinsec al activității jurnalistice și o dovadă de profesionalism și de bună credință. Or, această acțiune are loc în efortul de a afla adevărul și, respectiv, a evita publicarea unor informații false sau eronate. Replica Consiliului de Presă vine ca urmare a examinării unui demers al Centrului Național pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) care vizează activitatea Centrul de Investigaţii Jurnalistice, transmite IPN.

CNPDCP a examinat o plângere a unei avocate care vizează accesarea datelor ei personale de către Centrul de Investigații Jurnalistice și a emis o decizie în care constată încălcarea de către jurnaliști a legislației de protecție a datelor cu caracter personal. Totodată, CNPDCP a solicitat Consiliului de Presă să-și expună poziția pe marginea circumstanțelor acestui caz.