logo
Apelul Consiliului de Presă către mass-media și instituțiile publice care gestionează situații de risc cu implicarea copiilor
2020-10-02 15:26:05

Consiliul de Presă din Republica Moldova atrage atenția jurnaliștilor și editorilor media, dar și reprezentanților instituțiilor publice, inclusiv organelor de poliție, asupra responsabilității comune pentru protecția copiilor aflați în situații cu conotație negativă și respectarea principiului interesului superior al copilului la publicarea informațiilor despre aceste cazuri.                   

La începutul lunii septembrie mai multe portaluri de știri au publicat o informație referitoare la o presupusă tentativă de suicid al unei minore. Cea mai mare parte a instituțiilor de presă au republicat informația fără s-o verifice și fără să respecte normele elementare de acuratețe și obligațiile deontologice de reflectare a cazurilor despre copiii în situații cu conotație negativă.

La solicitarea Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, doamna Maia Bănărescu, Consiliul de Presă a analizat modul în care a fost reflectat acest caz în unele surse media și atrage atenția, în mod repetat, jurnaliștilor și redacțiilor asupra următoarelor obligații deontologice și legale:

  • Cazurile când copiii sunt victime sau martori ai abuzurilor, infracțiunilor sau altor situații cu conotație negativă trebuie reflectate în mass-media cu deosebită acuratețe, cu respectarea tuturor normelor de protecție, pentru a evita identificarea copiilor și numai dacă situația abordată este de interes public;
  • Singurul scop al reflectării mediatice a unor asemenea subiecte ar trebui să fie abordarea/discutarea unei probleme sociale sau de sistem și în niciun caz dezvăluirea, pentru sporirea audienței, a unor informații considerate senzaționale, care aduc atingere vieții private și demnității;
  • Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova obligă jurnaliștii să nu profite de starea de vulnerabilitate a persoanelor care se află în situații dificile și să anticipeze eventualele efecte negative asupra acestor persoane după publicarea unor informații;
  • La reflectarea subiectelor referitoare la tentativele de suicid, jurnaliștii trebuie să respecte regulile formulate de psihologi. Zvonurile, presupunerile și culpabilizările nefondate, precum și imaginile șocante și explicite nu-și au locul într-o relatare jurnalistică la această temă, iar profesioniștii media trebuie să ia în calcul și riscul de a încuraja comportamentele imitative dacă prezintă suicidul prin prisma senzaționalului[1].

Totodată, Consiliul de Presă solicită instituțiilor publice, inclusiv organelor de poliție care gestionează cazuri de abuzuri sau situații de risc în care sunt implicați copiii, să trateze cu maximă prudență informația și datele pe care le furnizează presei, pentru a evita eventuale prejudicii care îi pot fi aduse copilului vizat, prin publicarea/dezvăluirea acestei informații.

 

Foto-simbol. Sursă: www.europarl.europa.eu

 


[1] A se vedea: Ghid de bune practici jurnalistice. Reflectarea mediatică a suicidului. Consiliul de Presă, Chișinău 2014

Inapoi

Noutăți recente

  • Forumul Mass-Media 2020 va avea loc la 24-25 noiembrie

    citeste mai mult
  • VINERI, 25 SEPTEMBRIE 2020, VA AVEA LOC ȘEDINȚA CONSILIULUI DE PRESĂ

    citeste mai mult
  • PREMIUL NAȚIONAL DE ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE JURNALISTICĂ 2020: candidează 11 redacții și 9 jurnaliști/jurnaliste

    citeste mai mult

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?