Examinând în şedinţa[1] din 2 iulie 2020 demersul nr. 02/1-05/1187 din 24 martie 2020 al Centrului Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), semnat de doamna Veronica Ermurache, şefă adjunctă a Direcţiei Generale supraveghere şi conformitate, prin care Consiliului de Presă i s-a transmis Decizia CNPDCP nr. 91 din 24 martie 2020 “pentru informare şi expunere pe marginea circumstanţelor indicate în decizie” (citat din demersul CNPDCP). Decizia vizează operaţiunile de prelucrare de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice a datelor cu caracter personal care o vizează pe doamna A. P.[2], iar CNPDCP constată „încălcarea prevederilor art. 4, alin. (1), lit. b) al Legii privind protecţia datelor cu caracter personal, de către Centrul de Investigaţii Jurnalistice” (citat din Decizia CNPDCP). Articolul 4, alineat 1, litera b) din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal[3], prevede că datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie: “b) colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri”, iar în Decizia CNPDCP se menţionează că Centrul de Investigaţii Jurnalistice a accesat datele personale ale doamnei A. P., însă nu a publicat vreun material jurnalistic,

examinând răspunsul la notificarea Consiliului de Presă, adresată Centrului de Investigaţii Jurnalistice în acest caz, semnat de domnul Sergiu Bozianu, consilier juridic, în care Consiliului de Presă i se solicită scoaterea cererii de pe rol „din motivul neîntrunirii numeroaselor condiţii de formă şi procedură, dar şi a lipsei încălcării Codului deontologic al jurnalistului în circumstanţele pretinse de CNPDCP” (citat din răspunsul Centrului de Investigaţii Jurnalistice), reclamatul invocând următoarele considerente: ”1. CNPDCP nu întruneşte calitatea subiectului cu drept de a depune plângeri în temeiul Codului deontologic (…), 2. Demersul CNPDCP cuprinde alte temeiuri de drept decât cele opozabile (…), 3. CNPDCP deşi pretinde examinarea demersului ca forma unei plângeri prevăzute de Regulamentul CP, emite decizia nr. 91 – care are forţă obligatorie, în cadrul căreia stabileşte cu putere administrativă încălcările admise de către CIJM (…), 4. CNPDCP a expediat decizia fără a avea acordul persoanei fizice vizate (…), 5. Demersul expediat de către CNPDCP nu conţine elementele constitutive ale unei plângeri (…) 6. CNPDCP solicită CP asigurarea confidenţialităţii datelor şi informaţiilor din decizia emisă, însă tot CNPDCP expediază în formă integrală textul acesteia către CP, contrar obligaţiei legale prevăzută de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal (…)”

în prezenţa reprezentanţilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice: Cornelia Cozonac, directoare, şi Sergiu Bozianu, consilier juridic, care au respins acuzaţiile, argumentând că procesul de documentare face parte din munca oricărui jurnalist, jurnaliştii într-adevăr au accesat datele cu caracter personal ale doamnei A.P. în cadrul unei investigaţii jurnalistice care nu a fost publicată încă, decizia nr. 91 din 24 martie 2020 a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal este nefondată, neargumentată şi ilegală, iar Centrul de Investigaţii Jurnalistice a atacat-o în instanţa de judecată. Reprezentanţii au răspuns la întrebările de concretizare ale membrilor Consiliului de Presă,

bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova^[4] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă^[5],

              

Consiliul de Presă din Republica Moldova adoptă următoarea decizie:

1. Consiliul de Presă constată că în acţiunile jurnaliştilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice, vizate în decizia CNPDCP, nu există încălcări ale normelor deontologice sau ale bunelor practici jurnalistice.
2. Consiliul de Presă aduce la cunoştinţa Centrului Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal că accesarea diverselor categorii de date cu caracter personal face parte din activitatea curentă a jurnaliştilor de documentare a materialelor de presă şi de verificare a informaţiei. Acest instrument – accesarea autorizată a datelor – reprezintă un act intrinsec activităţii jurnalistice şi o dovadă de profesionalism şi de bună credinţă. Or, această acţiune este făcută în efortul de a afla adevărul şi, respectiv, a evita publicarea unor informaţii false sau eronate (practică conformă cu o serie de norme ale Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 2.16, 2.17, 2.18). Astfel, faptul că jurnaliştii accesează datele personale ale cuiva şi, ulterior, nu publică nici un material de presă, nu le poate fi incriminat, întrucât această acţiune poate fi un act de verificare a unei informaţii care, urmare a accesării bazei de date, nu se confirmă. În condiţiile articolului 2.18 din Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul ignoră informaţia dacă, în urma verificării faptelor, aceasta se dovedeşte a fi falsă, manipulatoare sau irelevantă pentru tema abordată.
3. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării textului deciziei.

 

Viorica Zaharia,

preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova

 

mun. Chişinău, Republica Moldova

nr. 01 din 2 iulie 2020