Examinând în şedinţa[1] din 20 aprilie 2021 sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), adresată Consiliului de Presă prin Hotărârea CSM nr. 78/8 din 23 martie 2021 cu privire la solicitarea unor judecători referitor la apărarea onoarei și demnității, semnată de doamna Luiza Gafton, președinta ședinței Plenului CSM, „asupra verificării normelor deontologice de către Jurnal TV privind informațiile care au fost difuzate la data de 16 martie 2021 referitor la judecătorii Oxana Robu, Aliona Miron, Anatolie Minciună și Nicolae Șova” (citat din Hotărârea CSM nr. 78/8 din 23 martie 2021); CSM a examinat sesizarea judecătorilor Oxana Robu și Aliona Miron privind „difuzarea în spațiul public de către postul de televiziune vizat a unor știri ce relevă informații calomnioase, denaturate ce nu corespund adevărului în adresa unor magistrați” (citat din Hotărârea CSM nr. 78/8 din 23 martie 2021) și a constatat că în știrea „Candidați la Curtea Supremă de Justiție cu reputație proastă”[2], difuzată de Jurnal TV la 16 martie 2021, se afirmă că postul de televiziune „a intrat în posesia unui document, potrivit căruia judecătorii A. Minciună, N. Șova, O. Robu, A. Miron ar fi comis ilegalități pentru care nu au fost pedepsiți, iar acum vor să fie promovați în funcții”. În continuarea știrii, a fost preluat mesajul doamnei Olesea Stamate, consiliera Președintei Republicii Moldova, care a relatat despre unele „informații operative (din partea SIS și CNA) cu privire la activitatea și integritatea judecătorilor vizați care trebuiau să constituie obiectul unei anchete penale: participarea la grup criminal organizat, infracțiuni economice, luare de mită, trafic de influență și altele”. Deși consiliera prezidențială nu a indicat concret la cine se referă informațiile privind actele de corupție, potrivit CSM, Jurnal TV nu a făcut o distincție clară, lăsând să se înțeleagă că aceste suspiciuni planează asupra tuturor candidaților. În hotărârea sa, Plenul CSM relevă că acuzațiile din știrea reclamată „lezează atât оnoarea, demnitatea și reputația profesională a magistraților vizați, cât și imaginea autorității judecătorești în ansamblu, generând suspiciuni asupra independenței și imparțialității judecătorilor la înfăptuirea justiției și afectând încrederea publicului în actul de justiție”, iar informațiile difuzate „nu corespund adevărului, conțin date eronate și sunt formulate în mod tendențios, făcând referire la informații neprobate” (citate din Hotărârea CSM nr. 78/8 din 23 martie 2021),

analizând răspunsul postului de televiziune Jurnal TV la notificarea transmisă de Secretariatul Consiliului de Presă, semnat de domnul Adrian Buraga, director general, în care se afirmă că Jurnal TV nu a încălcat reglementările deontologice la redactarea și difuzarea știrii „Candidați la Curtea Supremă de Justiție cu reputație proastă”, și se solicită respingerea sesizării CSM deoarece este „vădit neîntemeiată și tendențioasă”; redacția reclamată menționează că (citate din răspunsul nr. 065-TV/21-E din 16 aprilie 2021): „Hotarârea CSM este un act administrativ unilateral, afectat de nulitate absolută”; „despre inițierea procedurii administrative de examinare a petiției judecătorilor semnatari noi nu am fost informați, citați, precum și nici nu am avut posibilitatea de a ne expune poziția în legătură cu acuzațiile nefondate aduse de acei judecători”; „caracterizarea activității acestor magistrați a rezultat din rapoartele autorităților competente (SIS și CNA), unul din care ne-a fost remis anonim și la redacția noastră, precum și care au fost reproduse public de consilierul Președintelui Republicii Moldova, Olesea Stamate. Conținutul actelor și a mesajului public viza implicarea unor judecători la savârșirea de infracțiuni grave: participarea la grup criminal organizat, infracțiuni economice, luarea de mită, trafic de influență și altele”; „asupra celor mai importante constatări am încercat să obținem poziția tuturor persoanelor vizate”. Postul de televiziune Jurnal TV consideră că atât petiția judecătorilor, cât și Hotărârea CSM reprezintă o „ingerință directă în libertatea de exprimare a postului nostru și a dreptului constituțional al publicului la informare”,

analizând știrea „Candidați la Curtea Supremă de Justiție cu reputație proastă”,

în lipsa reprezentanților redacției reclamate, care au fost informați despre data şi ora desfăşurării sedinţei în regim online a Consiliului de Presă, li s-a transmis linkul de acces şi au fost invitați la şedinţă,

bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova^[3] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă^[4],

                        

Consiliul de Presă din Republica Moldova adoptă următoarea decizie:

1. Consiliul de Presă constată lipsa de acuratețe în realizarea știrii „Candidați la Curtea Supremă de Justiție cu reputație proastă”, difuzată de Jurnal TV la 16 martie 2021, întrucât în formula actuală autorii lasă să se înțeleagă că toți judecătorii vizați în material ar constitui un grup care comite sau a comis trafic de influență, luare de mită sau că ar face parte din grupări criminale organizate. Din textul știrii nu este clar cine anume din cei patru magistrați este acuzat de trafic de influență, cine a luat mită și dacă postarea de pe Facebook a consilierei prezidențiale Olesea Stamate s-a referit la toți cei patru judecători - Anatolie Minciună, Nicolae Șova, Oxana Robu și Aliona Miron.
2. Consiliul de Presă constată încălcarea de către postul de televiziune Jurnal TV a prevederilor articolului 2.9 din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (Jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea), deoarece nu a fost prezentată opinia/replica judecătoarei Aliona Miron, despre care au fost expuse pretinse fapte negative. În cazul celorlalți judecători vizați, redacția le-a solicitat opinia și ei au avut posibilitatea să-și formuleze punctul de vedere asupra acuzațiilor aduse.
3. Consiliul de Presă le recomandă judecătorilor care s-au simțit lezați prin difuzarea materialului reclamat, în special judecătoarei Aliona Miron, a cărei opinie nu a fost solicitată la etapa pregătirii materialului jurnalistic, să solicite postului de televiziune Jurnal TV asigurarea dreptului la replică, iar postului Jurnal TV – să asigure dreptul la replică, așa cum prevede Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 2.33).
4. Consiliul de Presă atrage atenția postului de televiziune Jurnal TV asupra necesității respectării, în toate cazurile, a normei stabilite de articolul 2.7 din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată).
5. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării textului deciziei.

 

Viorica Zaharia,

preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova