Examinând în şedinţa publică din 31 iulie 2018 sesizarea doamnei Svetlana Tataru privind presupuse încălcări deontologice în reflectarea mediatică a sinuciderii unei adolescente din raionul Anenii Noi, admise de unele instituţii mass-media, inclusiv postul de televiziune Publika TV, portalurile Sputnik.md, VoceaBasarabiei.md,

autosesizându-se, la propunerea unor membri ai Consiliului de Presă, privind unele aspecte ale reflectării aceluiaşi caz de către ziarul Jurnal de Chişinău şi portalul Jurnal.md; precum şi a reflectării unui alt caz de sinucidere de către portalul Deschide.md,

examinând materialele jurnalistice reclamate: „Tragic! Adolescenta care A FUGIT DE ACASĂ pentru că nu a luat BAC-ul la matematică a fost găsită într-o pădure”[1] (Publika TV/Publika.md, 14 iulie 2018), „TRAGEDIE: fata dispărută după BAC a fost găsită strangulată”[2] (Sputnik.md, 15 iulie 2018), „Fata din Hârbovăț, dispărută de acasă pentru o notă negativă la "BAC", a fost găsită într-o pădure din raionul Căuşeni”[3] (VoceaBarasabiei.md, 15 iulie 2018), „De ce a murit Adriana?”[4] (Jurnal de Chişinău/Jurnal.md, 20 iulie 2018), „ (FOTO) Căuşeni // Un bărbat s-a spânzurat, în cimitir, de crucea soției”[5] (Deschide.md, 7 iunie 2018),

constatând că sesizările vizează aceeaşi temă şi, corespunzător, urmează să fie cumulate în procesul de examinare,

bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova^[6] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă^[7],

            

Consiliul de Presă din Republica Moldova adoptă următoarea decizie:

1. Consiliul de Presă solicită jurnaliştilor şi editorilor instituţiilor mass-media să trateze cu mai multă responsabilitate cazurile de suicid şi să evite mediatizarea inadecvată sau superficială a acestor tragedii. Decizia redacţională de a mediatiza un caz de sinucidere trebuie să fie motivată, iar redacţia trebuie să excludă abordarea acestor tragedii umane prin prisma senzaţionalului, să evite speculaţiile, diseminarea zvonurilor, a culpabilizărilor nefondate, precum şi imaginile şocante. Profesioniştii media trebuie să ia în calcul şi riscul de a încuraja comportamentele imitative dacă prezintă suicidul prin prisma senzaţionalului, iar materialele jurnalistice la această temă trebuie să le explice oamenilor unde pot găsi ajutor în situaţii de viaţă care îi copleșesc, la fel, că sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obţin ajutor la timp (a se vedea Ghidul de bune practici jurnalistice privind reflectarea mediatică a suicidului[8], elaborat de Consiliul de Presă).
2. Consiliul de Presă solicită Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării să le reamintească cadrelor didactice prevederile Regulamentului privind comunicarea între instituţiile de învățământ şi mass-media în cazurile care se referă la copii[9], aprobat de către Minister în anul 2014, în scopul excluderii cazurilor când cadrele didactice le comunică jurnaliştilor detalii din viaţa privată a unor copii aflaţi în situaţii cu conotaţie negativă sau a familiilor acestora.
3. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării prezentei decizii.

 

Viorica Zaharia,

preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova

mun. Chişinău, Republica Moldova

nr. 02 din 31 iulie 2018