logo
​Un abuz este de interes public, dar trebuie reflectat respectând normele deontologice
2019-03-01 01:08:24

Despre obligațiile jurnaliștilor și drepturile consumatorilor de produse mass-media au vorbit reprezentanții Consiliului de Presă în cadrul unei discuții cu locuitorii orașului Cimișlia, desfășurată pe 28 februarie 2019. În timpul întâlnirii, consumatorii de media au aflat mai multe despre etica jurnalistică, au fost informați cum şi unde pot depune o plângere atunci când jurnaliştii încalcă prevederile Codului deontologic.

Viorica Zaharia, membră a Consiliului de Presă, le-a explicat celor prezenți care este misiunea Consiliului, cum se formează componența acestuia, a oferit exemple de cazuri examinate de Consiliul de Presă în ultimii ani. De asemenea, experta a explicat unele prevederi ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova și de ce este importantă respectarea acestuia. „Regula în jurnalism este că subiectul reflectat trebuie să prezinte interes public sporit. Un caz de abuz, de exemplu, este de interes public, dar trebuie reflectat respectând anumite prevederi deontologice pentru a evita traumatizarea suplimentară a victimei. Jurnaliștii trebuie să acționeze cu bună credință și să-și recunoască greșeala. Se mai întâmplă să greșești, problema este dacă greșelile deontologice se repetă prea des. Dacă observați materiale care discriminează persoanele, nu respectă principiul prezumției nevinovăției și nu oferă dreptul la replică celor acuzați, nu ezitați să ne contactați”, i-a îndemnat Viorica Zaharia pe consumatorii de media din Cimișlia.

Petru Macovei, secretarul Consiliului de Presă, le-a explicat participanților care sunt drepturile și obligațiile jurnaliștilor și cum își pot apăra drepturile consumatorii de media atunci când  acestea sunt încălcate de presă. „Noi toți suntem consumatori de produse mediatice, iar jurnaliștii, pe lângă drepturi, au și obligații și responsabilități. Cereți-le jurnaliștilor informații de calitate și semnalați cazurile de abatere de la normele deontologice, chiar dacă nu vă vizează direct pe dumneavoastră. Orice situație de încălcare a deontologiei jurnalistice trebuie semnalată, pentru că numai așa noi cu dumneavoastră putem contribui la creșterea calității informațiilor pe care le primim de la instituțiile media. Sunt câteva posibilități să facem acest lucru – le cerem jurnaliștilor să-și corecteze greșelile; depunem o plângere la Consiliul de Presă sau la Consiliul Audiovizualului (CA) sau ne adresăm în instanța de judecată”, a menționat Petru Macovei.

La rândul lor, participanții la discuție și-au exprimat părerea despre comportamentul jurnaliștilor și au făcut aprecieri critice despre calitatea informației furnizate. „În familia noastră deja cunoaștem cui aparțin posturilor de televiziune pe care le urmărim, astfel că putem face diferența. Ne informăm din mai multe surse, în special din media online, ca să înțelegem adevărul despre un anumit eveniment”, a precizat Ina Tocaru. „Uneori e destul de greu să-ți dai seama că o anumită știre este falsă. Informația din prima sursă până ajunge la noi poate fi exagerată sau omisă”, crede Tamara Prisăcaru. Despre știrile din campania electorală, Eudochia Spînu a precizat că „a trebuit să urmărim mai multe posturi ca să obținem o informație clară. Și tabloul depindea de televiziunea la care te uitai. La un post aflai o situație, la altul era altă situație”. Reprezentanții Consiliului de Presă au răspund la întrebările participanților și le-au dat sugestii cum pot să reclame produsele jurnalistice necalitative.

Clubul de discuții la tema eticii și a responsabilității jurnaliștilor face parte dintr-un șir de activități care urmăresc scopul de a informa consumatorii de media despre drepturile lor și de a-i familiariza cu rolul și misiunea Consiliului de Presă ca structură națională de autoreglementare jurnalistică.

Clubul de discuții a fost organizat de Consiliul de Presă în calitate de partener al Internews și Freedom House în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M), finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Proiectul MEDIA-M își propune să promoveze dezvoltarea unei prese independente și profesioniste în Moldova, oferindu-le cetățenilor acces la o diversitate de perspective și contribuind la formarea unui sector media mai rezistent la presiuni politice și financiare.

 

Inapoi

Noutăți recente

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?