logo

noutăţi

  • Campania „Presa poate fi responsabilă. Semnăm Codul Deontologic!” continuă: încă 6 semnatari ai Codului deontologic

    citeşte mai mult
  • Campania „Presa poate fi responsabilă. Semnăm Codul Deontologic!”: încă 6 redacții şi un blog şi-au declarat adeziunea la normele eticii jurnalistice

    citeşte mai mult
  • Club de discuții: ”Vrem ca știrile să reflecte realitatea, nu interesele unora”

    citeşte mai mult

Decizii

  • Decizie ”Cu privire la examinarea adresării Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea autosesizării privind comentariile la un articol publicat de portalul Point.md”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii doamnei Ala Popa împotriva săptămânalului “Ziarul de Gardă”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea adresării Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova”

    Consiliul de Presă va transmite Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova un răspuns, în care va informa despre adoptarea Deciziei Consiliului de Presă nr. 01 din 30 martie 2018 „Cu privire la examinarea autosesizării privind presupuse încălcări deontologice în cazul reflectării situaţiei unei fetiţe din satul Baroncea, raionul Drochia, plasată de autorităţi întro instituţie de tip rezidenţial contrar dorinţei tatălui său, în reportajele Prime TV, Publika TV, Canal 2”, în care a fost dată aprecierea deontologică a reflectării acestui caz. În răspuns se va menţiona că celelalte cazuri, menţionate în adresarea nr. 04-14/931 din 27.04.2018, conţin încălcări deontologice similare şi abordări care încalcă drepturile copilului presupusă victimă a unor abuzuri.

  • Decizie ”Cu privire la examinarea autosesizării privind comentariile la un articol publicat de portalul Point.md”

    Consiliul de Presă reaminteşte jurnaliştilor şi redacţiilor instituţiilor mass-media că responsabilitatea deontologică se răsfrânge asupra întregului conţinut publicat. Totodată, redacţiile au obligaţia atât deontologică, cât şi legală de a modera comentariile vădit ilegale, ce ţin de discursul care incită la ură sau la violenţă (Curtea Europeană a Drepturilor Omului: cazul Delfi AS vs Estonia; Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova: cazul Brega vs Privesc.eu).

    Consiliul de Presă constată că nemoderarea comentariilor care incită la ură pe criterii etnice la articolul „Украинские радикалы изгнали ромов с Лысой горы” (22 aprilie 2018) încălcă principiile de bază privind toleranţa şi nediscriminarea, prevăzute de Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolele 4.15 şi 4.16).

  • Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii doamnei Ala Popa împotriva săptămânalului “Ziarul de Gardă”

    Consiliul de Presă constată că în articolul ”Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017”, publicat în săptămânalul ”Ziarul de Gardă” nr. 658 din 5 aprilie 2018 şi pe pagina web www.zdg.md, au fost prezentate informaţii de interes public în contextul depunerii de către persoanele cu funcţii publice a declaraţiilor de averi şi interese personale, în cazul dat – de către conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil. Totodată, membrii Consiliului de Presă consideră că afirmaţiile despre iniţiatorul divorţului soţilor Popa şi decizia instanţei privind copiii minori ai foştilor soţi sunt irelevante în acest articol concret pentru cazul relatat.

  • Conflictul de interese în activitatea jurnaliștilor. Ghid practic

    Publicarea investigației jurnaliștilor de la Rise Project despre presupuse fraude cu fonduri caritabile și modul în care alți reporteri și publicații au reacționat la anchetă a încins spiritele comunității jurnalistice din Republica Moldova. Au oare jurnaliștii voie să plece în documentare pe cheltuiala celor despre care trebuie să relateze? Oare resursele financiare reduse ale companiilor de media nu sunt o piedică chiar în calea bunei informări a publicului? Este declarația sponsorului că nu se va amesteca în conținutul editorial suficientă pentru a asigura credibilitatea materialului jurnalistic?

    Toate aceste întrebări repun în discuție chestiunea conflictului de interese în  care se poate afla jurnalistul. Aceleași dileme stau și în fața bloggerilor sau a "jurnaliștilor-cetățeni", iar recomandările de mai jos le sunt în egală măsură utile.

  • Reflectarea în presă a cazurilor de viol, hărțuire sexuală și acțiuni violente cu caracter sexual. Recomandări pentru jurnaliști

    „Violul este violență, nu "sex". Să scrii despre abuzul sexual înseamnă să găsești nu doar limbajul corect, dar și contextul și sensibilitatea de a comunica despre o traumă care este în același timp o chestiune profund personală, dar și o problemă de politică publică; actuală dar în același timp transmisă prin veacuri de stigmă, tăcere și suprimare. Relatarea despre cazurile de violență sexuală necesită o sensibilitate etică specială, abilități de intervievare și cunoștințe despre victime, abuzatori, legislație și psihologie”. Aceste cuvinte reprezintă motto-ul activității unui proiect al Universității din Columbia care își propune să promoveze reflectarea corectă în presă a subiectelor despre viol, abuz sexual și hărțuire sexuală. Media din Occident și SUA pune accent, în mod firesc, pe protecția victimei și pe respectarea intimității și demnității nu doar prin ascunderea identității, dar prin întreg modul de a acționa: intervievarea, redactarea textului, plasarea în context etc. 

  • Conflictul de interese în activitatea jurnaliștilor. Ghid practic

    citeşte mai mult
  • Reflectarea în presă a cazurilor de viol, hărțuire sexuală și acțiuni violente cu caracter sexual. Recomandări pentru jurnaliști

    citeşte mai mult