Pe pagina electronică a Consiliului de Presă a fost publicată Rezoluția Forumului Mass-Media 2025, care a avut loc la Chișinău pe 8 și 9 decembrie. Documentul conține un șir de constatări privind evoluțiile pieței media în ultimul an și mai multe solicitări către autorități, inclusiv să adopte o nouă lege a presei și să asigure protecția reală a profesiei de jurnalist.

În rezoluție se constatată că efortul de aliniere a cadrului normativ național în domeniul mass-media la legislația Uniunii Europene necesită accelerare, însă nu în detrimentul consultărilor publice. Subliniind contribuita jurnaliștilor de investigație la deconspirarea unor scheme de manipulare a opiniei publice și tentative criminale de fraudare a alegerilor parlamentare, Forumul Mass-Media constată că spațiul informațional al Republicii Moldova rămâne puternic expus unor forme de ingerință externă, fenomenelor de dezinformare și manipulare, în special pe rețelele sociale și platformele neliniare, iar această vulnerabilitate afectează coeziunea socială fragilă și riscă să producă efecte destabilizatoare majore și pe viitor.

Forumul a solicitat autorităților să accelereze procesul de transpunere a legislației europene în reglementările naționale în domeniul mediatic, inclusiv să urgenteze adoptarea și punerea în practică a unei noi legi a presei. În același timp, politicile publice trebuie să creeze condiții pentru dezvoltarea durabilă și sustenabilă a mass-mediei, inclusiv a presei locale, iar una dintre priorități ar trebui să fie formarea profesioniștilor solicitați de piața reală a muncii. Participanții la Forum au cerut garanții reale de protecție a profesiei de jurnalist, inclusiv prevenirea și soluționarea cazurilor ce vizează securitatea colaboratorilor media.

Constatând că prestația profesională a companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) a degradat, fapt confirmat de rapoartele de monitorizare în timpul campaniei electorale, Forumul Mass-Media 2025 a solicitat Adunării Populare a Găgăuziei, ca fondatoare a furnizorului public regional, să asigure revenirea în câmpul legal a activității GRT.

Rezoluția conține mai multe apeluri adresate jurnaliștilor și instituțiilor mass-media, inclusiv: să reflecte în profunzime procesul de aderare la Uniunea Europeană; să monitorizeze implementarea reformelor și utilizarea banilor publici, abordând critic acțiunile autorităților, fără a recurge la autocenzură; să reclame public fiecare caz de împiedicare a activității profesionale etc.

Forumul Mass-Media este cel mai reprezentativ eveniment al comunității jurnalistice din Republica Moldova, în cadrul căruia sunt dezbătute problemele de care se ciocnesc profesioniștii media și consultate potenţiale soluţii pentru consolidarea unui climat de concurenţă loială şi independenţă editorială a instituţiilor mass-media. Forumul este organizat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL). Pe 8 și 9 decembrie 2025 la Chișinău s-a desfășurat ediția a zecea a Forumului, la care au participat peste 230 de jurnaliști, editori, manageri media, experți naționali și internaționali, dar și reprezentanți ai autorităților și ai partenerilor de dezvoltare.

Forumul Mass-Media 2025 s-a desfășurat cu suportul Uniunii Europene, al International Media Support (Danemarca), Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania), Institute for War and Peace Reporting, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Fundației Soros Moldova și al DW Akademie (Germania).

Pentru informaţii suplimentare: (022) 220996

Linkuri directe la textul Rezoluției:

REZOLUȚIA FORUMULUI MASS-MEDIA 2025

RESOLUTION OF 2025 MEDIA FORUM

Participanții la Forumul Mass-Media 2025 aprobă următoarea rezoluție

1. Reafirmând atașamentul față de valori europene, precum libertatea, independența și pluralismul mass-media, pe care se sprijină jurnalismul democratic;

2. Conștientizând că libertatea, independența și pluralismul mass-mediei derivă din dreptul fundamental al fiecărui cetățean la libertatea de exprimare și informare;

3. Înțelegând că exercitarea dreptului la libertatea de exprimare în contextul jurnalismului implică acțiunea cu bună-credință pentru a furniza informații exacte și fiabile, în conformitate cu etica și deontologia jurnalistică;

4. Observând deteriorarea situației mass-mediei în multe părți ale lumii, exprimând solidaritatea noastră cu jurnaliștii care își îndeplinesc misiunea în condiții de război și/sau sub presiunea regimurilor autoritare, condamnând univoc și ferm orice caz de amenințări și violență împotriva jurnaliștilor și a altor actori media, indiferent de sursa și locul acestora;

5. Reiterând necesitarea aprofundării și accelerării reformelor pentru a fortifica reziliența domeniului mediatic în fața provocărilor constante;

6. Reconfirmând angajamentul breslei și al asociațiilor de profil de a contribui la consolidarea unui mediu în care jurnaliștii să-și exercite misiunea socială în mod corespunzător;

Marți, 23 decembrie 2025, cu începere de la ora 16.30, va avea loc şedinţa Consiliului de Experți și Experte, mandatat de Consiliul de Presă din Republica Moldova să examineze plângerile și autosesizările privind încălcarea prevederilor Codului deontologic al jurnalistului.

Agenda şedinţei:  

1. Cu privire la cererile Irinei Selevestru, Nataliei Onichevici, Tatianei Bostan, Nataliei Gîrleanu, a luiNicolae Bostan, Dumitru Cucu și AO CNI MOLDINSOLV împotriva Crime-moldova.com

2. Cu privire la sesizarea SRL Independent Trust Media împotriva Cancan.md, ONE TV și STAR TV

3. Cu privire la demersul STAS Telenești împotriva Ro-diaspora.com  

4. Cu privire la petiția Asociației Obștești Forța Fermierilor împotriva TV8

5. Cu privire la sesizarea lui Anton Lungu împotriva Deschide.md, Ziua.md și Vocea Basarabiei Radio/TV

6. Cu privire la cererile de includere în Registrul semnatarilor Codului deontologic al jurnalistului.

7. Diverse.

Ședința Consiliului de Experți și Experte va avea loc în format online.

Jurnaliștii care doresc să reflecte mersul ședinței pot solicita accesul la adresa electronică consiliuldepresa@gmail.com.

Pe 8 și 9 decembrie 2025 s-a desfășurat a zecea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, care este cel mai reprezentativ eveniment al comunității jurnalistice moldovenești. Peste 230 de jurnaliști, editori, manageri media, experți naționali și internaționali, dar și reprezentanți ai autorităților și ai partenerilor de dezvoltare au participat la dezbateri despre starea actuală a mass-mediei autohtone și prioritățile pentru perioada următoare, la ateliere de profesionalizare și la câteva evenimente speciale. Forumul Mass-Media este convocat anual de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociaţia Presei Electronice (APEL).

La deschiderea Forumului, Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, a făcut o trecere în revistă a evoluțiilor pe piața media în ultimul an, subliniind rolul crucial al presei independente în demascarea falsurilor în campania electorală și contribuția investigațiilor jurnalistice la dezvăluirea rețelelor de destabilizare a țării. „În ultimul an, media independentă și-a reconfirmat valoarea și profesionalismul. Cred că o bună parte dintre cetățenii țării au simțit mândrie pentru jurnaliști și că o asemenea presă îi reprezintă”, a spus V. Zaharia.

În mesajul de salut adresat participanților la Forum, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a apreciat maturitatea democratică remarcabilă, pe care au demonstrat-o jurnaliștii. „În anii care urmează, la nivel global, bătălia pentru democrație nu se va purta doar la urnele de vot sau în instituții, ci tot mai mult în spațiul informațional. Manipularea, tehnologiile care permit falsificări aproape perfecte, atacurile coordonate asupra încrederii publice, propaganda finanțată masiv și distribuită prin conturi false de actori ostili — toate acestea constituie un arsenal sofisticat, care generează un mediu informațional extrem de volatil. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare”, a menționat M. Sandu. Cu mesaje de salut au venit și ambasadorii unor țări membre UE. „Rolul mass-mediei în furnizarea de informații corecte și imparțiale este indispensabil pentru reziliența democratică. Sprijinirea mass-media independente este o investiție în democrație. UE rămâne fermă în acest angajament”, a menționat Iwona Piorko, Ambasadoarea Uniunii Europene în R. Moldova. Ambasadorul Germaniei Hubert Knirsch a subliniat că „dezinformarea e mai rea decât ignoranța, iar jurnaliștii sunt în prima linie de apărare”, iar Soren Jensen, Ambasadorul Danemarcei, a reiterat că „susținerea mass-mediei nu e doar o investiție în sectorul media, ci și o investiție în reziliența democratică a Republicii Moldova”.

La prima dezbatere a Forumului „Prioritățile legislative în domeniul media în contextul integrării europene”, moderată de Sergiu Niculiță, director de programe TV8, au participat două grupuri de vorbitori: jurnaliști și experți media, pe de o parte, și reprezentanți ai instituțiilor publice și autorităților de reglementare, pe de altă parte. Vorbitorii au menționat că este încă mult de muncă pentru a alinia legislația națională la cea europeană, iar președinta Comisiei parlamentare Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a anunțat că adoptarea unei noi legi a mass-mediei, la care s-a lucrat în legislatura precedentă, este o prioritate și urmează a fi aprobată până în iulie 2026. Despre implementarea legislației actuale în domeniul media și prioritățile legislative și angajamentele în procesul de aderare la UE au mai vorbit Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului, Cristian Jardan, ministrul Culturii, și-au expus opiniile experții Ion Bunduchi (APEL) și Tatiana Puiu (IWPR), managerul media Dumitru Țîra (Realitatea).

În cadrul celei de-a doua dezbateri, Julia Haas, consiliera Reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, a prezentat manualul de politici „Protejarea libertății presei în era platformelor BigTech și a inteligenței artificiale”, elaborat recent de OSCE. A urmat o discuție despre noile provocări în fața jurnalismului moldovenesc, moderată de Jan Lublinski, șef departament la DW Akademie (Germania), la care au participat: Marcela Adam, secretar al Comisiei parlamentare de profil, Michelle Iliev, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ruslan Mihalevschi, membru al CA, jurnaliștii Cornelia Cozonac (Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova), Anastasia Antoceanu (Agora.md) și Mădălin Necșuțu (TVR Moldova). Au fost propuse și unele soluții pentru consolidarea libertății presei în țara noastră, inclusiv implementarea Digital Services Act în anul 2026, crearea unui fond de inovații pentru mass-media, investiții în securitatea cibernetică, reglementarea mai strictă a discursului instigator la ură și altele.

La o altă dezbatere, întitulată „Reflectarea alegerilor în contextul influențelor externe maligne”, s-a vorbit despre FIMI (acțiuni străine de influențare și manipulare a informațiilor) în timpul recentelor alegeri parlamentare. La început, Polina Panainte, directoarea adjunctă ADEPT, a prezentat principalele concluzii ale unui raport de cartografiere a premiselor și stimulentelor FIMI în context electoral. Ulterior, Ana Revenco, directoarea Centrului pentru comunicare strategică și contracarare a dezinformării, Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, și Aneta Gonța, vicepreședinta Consiliului Audiovizualului, au prezentat viziunile instituționale privind modalitățile de securizare a spațiului informațional autohton. Iar jurnaliștii Mariana Rață (TV8), Victor Moșneag (Ziarul de Gardă) și Angela Zaharova (Elita TV, Rezina) au reflectat la tema provocărilor întâmpinate în gestionarea conținutului manipulator în ultimele campanii electorale. „La parlamentare am fost mai pregătiți să combatem influențele informaționale nocive, deoarece am avut timp să ne gândim ce trebuie să schimbăm, iar schimbările au fost dureroase, căci a fost nevoie de remodelarea structurii interne a redacţiei - o echipă mai mare pentru o prezență mai mare pe online, acolo unde este multă manipulare”, a menționat M. Rață. Dezbaterea a fost moderată de Victoria Dodon, redactoare-șefă a portalului Mediacrtica.md.

Câteva dezbateri ale Forumului au fost dedicate unor aspecte importante pentru sustenabilitatea economică a instituțiilor media. Reprezentanți ai agențiilor de publicitate: Octavian Hanganu (Media Division), Dorel Samoilă (Publicis Media) și ai televiziuniulor: Ghenadie Braghiș (PROTV Chișinău), Svetlana Buza (TV8) și Adrian Buraga (Jurnal TV), alături de Alexei Gherțescu, președintele Consiliului Concurenței, au polemizat la tema „Piața publicității: reguli scrise versus practici nescrise”. Analiza pieței arată că televiziunea deține încă cea mai mare parte din publicitate, deși tendința se mută rapid spre mediul digital, unde bugetele sunt concentrate pe platforme globale. Posturile TV se confruntă cu o piață redusă, concurență deseori neloială și necesitatea investițiilor în conținut și a măsurării credibile a audienței. Printre soluțiile propuse au fost acordarea de subvenții pentru acoperirea costurilor de măsurare a audienței, revizuirea legislației privind difuzarea publicității și redistribuirea veniturilor în favoarea instituțiilor private. Moderator al dezbaterii a fost Stas Popov, directorul executiv al Biroului de Audit al Tirajelor și Internetului (BATI).

De ce nu reușim să aducem suficienți profesioniști în redacții? Unde se rupe firul, în formare sau pe piața muncii? - despre asta s-a discutat la dezbaterea „Mass-media de azi și de mâine: ce profesioniști ne trebuie, cine și cum îi pregătește?” cu participarea unor manageri de presă, a reprezentanților învățământului superior și ai Ministerului Educației și Cercetării. Moderată de Anastasia Nani, directoare adjunctă CJI, discuția a evidențiat că lipsa specialiștilor în presă se datorează în principal salariilor mici, care îi determină pe profesioniști să aleagă domenii mai bine plătite, precum comunicarea sau ONG-urile. Deși redacțiile au nevoie de cadre, iar pe piață există oameni calificați, ofertele nu corespund competențelor. Universitățile spun că se adaptează cerințelor actuale prin cursuri noi, colaborări cu instituțiile media și implicarea jurnaliștilor practicieni în procesul de formare. Și-au expus opiniile la această temă: Adriana Cazacu (Ministerul Educației și Cercetării), Laura Tugarev (Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării USM), Rodica Panța (Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism ULIM), Virgiliu Mărgineanu (Departamentul Multimedia, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice), Maia Metaxa (Școala de Jurnalism din Moldova), Corneliu Ciobanu (Teleradio-Moldova), Ana Gherciu (Moldova.org), Renata Lupăcescu (TV Studio-L, Căușeni).

Despre suportul internațional în asigurarea sustenabilității presei independente s-a vorbit la dezbaterea, moderată de cercetătorul media Victor Gotișan. Reprezentanții unor instituții media naționale și locale: Victoria Dumbravă (Agora.md), Mihail Sirkeli (Nokta.md, Comrat), ai donatorilor: Lina Botnaru (Delegația UE), Solene Genty (European Endowment for Democracy), Olga Guțuțui (International Media Support), Alexandr Burdian (People in Need), alături de experta Mariia Leonova, consultantă Jnomics (Ucraina), au analizat provocările actuale ale domeniului mediatic. Vorbitorii au accentuat că presa independentă din R. Moldova este rezilientă, dar încă fragilă, iar redacțiile au nevoie în continuare de strategii interne pentru a face față provocărilor economice și politice. Suportul donatorilor externi reprezintă un pilon esențial, dar nesustenabil pe termen lung. Dezvoltarea organizațională, adaptabilitatea la noile tendințe și diversificarea surselor de venit sunt foarte importante pentru supraviețuirea și dezvoltarea redacțiilor. Totodată, este tot mai actuală necesitatea consolidării cooperării între presă, donatori și experți pentru a crea un ecosistem sustenabil, capabil să reziste provocărilor regionale și geopolitice.

Pe lângă cele șase dezbateri, în cadrul Forumului s-au desfășurat și trei ateliere de profesionalizare, la care experți din țară și de peste hotare au venit cu sugestii practice, bazate pe propria experiență. Despre instrumentele de promovare eficientă a produselor jurnalistice pe rețelele sociale a povestit Anna Pohrebna, producătoare digitală executivă la Suspilne, radiodifuzorul public național din Ucraina. Ea s-a referit la tipurile de conținut care se potrivesc diferitor platforme de social media, cum trebuie adaptat conținutul, textele și imaginile în postări, cum se poate realiza o mai bună interacțiune cu publicul. La alt atelier, Jasper Steinlein, manager editorial inteligență artificială la Deutsche Welle din Germania, a demonstrat diferite instrumente ale inteligenței artificiale care pot ajuta presa în activitatea cotidiană. Expertul a pus accent pe utilizată transparentă a instrumentelor de IA și pe necesitatea de a elabora reguli interne clare în acest sens.

Problema tot mai actuală a protecției insuficiente a jurnaliștilor împotriva atacurilor și amenințărilor online a fost discutată la ultimul atelier, întitulat „Hărțuirea online: cum și unde ne plângem?”, moderat de Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă. Participanții au vorbit despre implementarea amendamentului nou la Codul contravențional - Ultragierea jurnalistului, și prevederilor din Codul Penal care vizează împiedicarea activității mass-mediei, dar și despre necesitatea adoptării în R. Moldova a unor măsuri de protecție a jurnaliștilor împotriva proceselor abuzive (SLAPP). Experta Cristina Durnea, manageră de program CJI, a prezentat mecanismele de raportare a abuzurilor pe diferite platforme și a făcut recomandări practice cum ar trebui sa interacționăm cu hărțuitorul, atât fizic cât și în mediul online. Viorel Cernăuțeanu, chestor-șef al Inspectoratului General de Poliție, i-a încurajat pe jurnaliștii să depună plângeri atunci când sunt amenințați. La discuții au mai participat: Anton Ialău (Ministerul Culturii), Victor Stratu (Ministerul Justiției), jurnalistele Viorica Tătaru (TV8), Veronica Gherbovețchi (Fără filtre), Liuba Șevciuc (CU SENS) și Lilia Buracovschi (Realitatea).

În cadrul unui eveniment special la Forum s-a discutat detaliat despre situația presei locale din R. Moldova și rolul acesteia în consolidarea democrației și contracararea dezinformării. Magdalena Poirier, șefa Secției Cultură și Presă a Ambasadei Germaniei la Chișinău, Marian Vogel, directorul regional pentru Europa de Est și Caucazul de Sud al organizației germane Media în Cooperare și Tranziție, Cristian Jardan, ministrul Culturii, Petru Macovei, directorul executiv API, și Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, au vorbit despre încrederea în presa locală versus cea națională, necesitatea unor strategii și programe separate de dezvoltare a presei regionale, dar și despre probleme deontologice, cum ar fi preluarea excesivă a comunicatelor oficiale și a știrilor naționale fără relevanță regională. La îndemnul moderatoarei Victoriei Dumbravă (Agora.md), jurnaliștii și creatorii de conținut din regiuni au povestit despre experiența și beneficiile participării lor în proiectul „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”.

La cel de-al doilea eveniment special a avut loc o discuție despre viitorul jurnalismului de investigație în „era” influencerilor cu Attila Biro, cunoscut jurnalist de investigație din România și co-fondator al portalului Context.ro. El a vorbit în detaliu despre aspectele pe care le consideră esențiale pentru dezvoltarea jurnalismului de investigație: analiza informației, colaborarea între echipe și redacții pe intern și extern, adaptarea la algoritmii rețelelor de socializare. La fel, a sugerat redacțiilor să creeze mai mult conținut atractiv pe rețele care va direcționa publicul spre site-uri jurnalistice și să manifeste flexibilitate în raport cu inteligența artificială.

Tradițional, la Forumul Mass-Media a fost înmânat Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică, instituit de Consiliul de Presă. Anul acesta premiul i-a fost oferit jurnalistei Viorica Tătaru. De asemenea, a avut loc lansarea unei noi ediții a „Cărții Negre a risipei banilor publici” cu 10 investigații bine documentate despre corupție, utilizarea ineficientă a banilor publici, inclusiv la reparația și construcția de drumuri, realizate de jurnaliștii din redacții regionale și naționale, și au fost premiați câștigătorii concursului național „Investigațiile anului 2025”.

La ultima sesiune a Forumului Mass-Media 2025 participanții au aprobat textul de bază al Rezoluției Forumului, care include un șir de constatări privind situația mass-mediei din țară și unele solicitări către autorități. Până pe 16 decembrie 2025 inclusiv, jurnaliștii și instituțiile mass-media din țară pot transmite propuneri de completare a textului rezoluției, iar organizatorii Forumului vor decide privind includerea acestora în versiunea finală a documentului.

Forumul Mass-Media 2025 s-a desfășurat cu suportul Uniunii Europene, al International Media Support (Danemarca), Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate (Germania), Institute for War and Peace Reporting, Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), Fundației Soros Moldova și al DW Akademie (Germania).

Participanții la a zecea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, care s-a desfășurat la 8-9 decembrie 2025 în municipiul Chișinău, au aprobat proiectul Rezoluției Forumului (a se vedea mai jos). Până marți, 16 decembrie 2025 inclusiv, jurnaliștii și instituțiile mass-media din țară pot transmite propuneri de completare a textului rezoluției pe adresa electronică a Consiliului de Presă (consiliuldepresa@gmail.com).   

Organizatorii Forumului Mass-Media (Consiliul de Presă, Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice) vor examina propunerile și vor decide privind acceptarea sau respingerea acestora.

Textul final al Rezoluției Forumului Mass-Media 2025va fi publicat și va fi transmis autorităților și altor părți interesate pe 22 decembrie 2025.

• Adunarea Populară a Găgăuziei, ca fondatoare a furnizorului public regional, să asigure revenirea în câmpul legal a activității GRT.

Forumul Mass-Media îndeamnă jurnaliștii, jurnalistele și instituțiile mass-media:

• Să conștientizeze că cea mai bună și mai valoroasă contribuție a profesioniștilor media la procesul de integrare europeană a țării este prestarea unui jurnalism responsabil și de calitate;
• Să urmărească atent și critic și să reflecte în profunzime procesul de aderare la Uniunea Europeană;
• Să transforme experiența de contracarare mediatică a amenințărilor hibride, acumulată la alegerile parlamentare prin verificarea la veridicitate a informației din spațiul public, într-o bună practică de activitate cotidiană;
• Să monitorizeze implementarea reformelor și utilizarea banilor publici, abordând critic acțiunile autorităților, fără a recurge la autocenzură;
• Să reclame public fiecare caz de împiedicare a activității profesionale și să facă uz de toate pârghiile și instrumentele legale prin care poate fi asigurată protecția și securitatea jurnalistului;
• Să permanentizeze, să lărgească și să studieze tematica europeană, pentru a o reflecta competent și pe înțelesul tuturor; să pregătească, în măsura posibilităților, profesioniști specializați în tematica europeană, inclusiv de la nivel regional/local; să dezvolte relații directe de colaborare cu instituții relevante ale UE și cu redacții/jurnaliști din țări membre ale UE, în scopul documentării subiectelor din prima sursă și a diversificării tematice a conținuturilor mediatice;
• Să dezvolte parteneriate noi pe verticală și pe orizontală pentru o acoperire mediatică omogenă a agendei publice naționale și locale/regionale.

09 decembrie 2025, mun. Chișinău