Consiliul de Presă constată că în emisiunea „Important” din 3 septembrie 2020 nu a fost asigurată protecţia copiilor implicaţi în situaţii cu conotaţie negativă, iar normele privind acurateţea informaţiei au fost neglijate. Astfel, informaţia a fost prezentată unilateral, iar moderatoarea a manifestat o atitudine diferită faţă de participanţii la emisiune: vădit părtinitoare în cazul unora şi vădit ostilă în cazul altora.

Consiliul de Presă constată că postul de televiziune TVC 21 şi jurnalista Margarita Răducan au încălcat prevederile mai multor articole ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv art. 3.16 (Jurnalistul tratează cu deosebită acurateţe informaţia colectată despre copii, asigurându-se că publicarea unei atare informaţii nu va avea consecinţe negative (sentimente de frică, suferinţă etc.) asupra acestora), art. 3.17 (Jurnalistul protejează identitatea copiilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, violenţă şi abuz de orice fel etc.), inclusiv ca martori. Înregistrările audio/video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii copiilor. Fac excepţie situaţiile în care identificarea copiilor este de interes public şi cele în care jurnalistul acţionează în interesul superior al copilului, cu sau fără acordul părinţilor sau al tutorilor), art. 2.9 (Jurnalistul trebuie să obţină şi să prezinte opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea), art. 3.14 (Jurnalistul tratează cu deosebită acurateţe informaţia colectată de la persoane în stare de şoc sau persoane neajutorate, asigurându-se că publicarea informaţiei nu va leza drepturile acelor persoane şi va încerca să anticipeze eventualele efecte negative asupra lor), art. 3.15 (Jurnalistul nu profită de starea de vulnerabilitate a persoanelor şi de necunoaşterea de către acestea a drepturilor şi libertăţilor lor, precum şi nu le încurajează să recurgă la acţiuni umilitoare şi care lezează demnitatea umană).

În temeiul prevederilor Regulamentului de activitate al Consiliului de Presă, articolul 18 (Persoanele care au depus plângere în adresa Consiliului privind încălcarea normelor deontologice de către mass-media/jurnalişti îşi exprimă angajamentul să nu atace în instanţa de judecată problema care constituie subiectul plângerii depuse la Consiliu, până la adoptarea unei decizii de către Consiliu pe marginea plângerii respective) şi articolul 23 (Consiliul nu înregistrează şi nu examinează plângeri care: (...) c) ţin de un litigiu aflat în proces de judecată), Consiliul de Presă respinge examinarea plângerii doamnei Ala Popa în privinţa investigaţiei "Divorţul fictiv şi averea tăinuită a procurorului Igor Popa", realizată de jurnalista Julieta Saviţchi şi publicată pe portalul Anticoruptie.md, gestionat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Consiliul de Presă califică depunerea de către doamna Ala Popa a unei cereri prealabile împotriva Centrului de Investigaţii Jurnalistice, fapt confirmat de către doamna Ala Popa, drept începutul unui litigiu în instanţă conform procedurilor stabilite de Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare. Astfel, etapa la care putea interveni Consiliul de Presă în calitate de structură de autoreglementare jurnalistică, a fost omisă.

Consiliul de Presă s-a pronunţat asupra articolelor vizate în plângerea domnului Igor Hlopeţchi anterior, în procesul examinării demersului Direcţiei de Poliţie Chişinău, fiind adoptată decizia nr. 01 din 30 aprilie 2020 şi îşi menţine decizia în acest caz.

Consiliul de Presă reaminteşte redacţiei Bloknot-Moldova.md că verificarea informaţiei înainte de publicare, prezentarea opiniilor tuturor părţilor relevante, respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi asigurarea dreptului la replică sunt principii de bază ale activităţii jurnalistice.

În ce priveşte acuzaţiile din plângere despre perceperea unor remunerări ilegale de către jurnalist cu scopul de a răspândi informaţii denigratoare, Consiliul de Presă îi recomandă reclamantului să depună o plângere în adresa organelor de drept pentru investigarea faptelor. Consiliul de Presă reaminteşte că normele deontologice le interzic jurnaliştilor să accepte bani sau orice alte avantaje care sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic – articolul 4.1 din Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova: Jurnalistul nu acceptă bani, cadouri, călătorii plătite, sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influențarea actului jurnalistic şi a căror acceptare i-ar compromite independența şi autoritatea în fața publicului şi ar afecta încrederea în jurnalişti, în general.

Consiliul de Presă îl informează pe domnul Eugeniu Axentiev că nici Consiliul de Presă, nici altă entitate publică sau privată nu le poate indica redacţiilor ce informaţii să preia pentru a le face publice. Astfel, Consiliul de Presă nu poate da curs solicitării reclamantului de a asigura publicarea vreunui comunicat.

Consiliul de Presă îi recomandă domnului Eugeniu Axentiev să ceară dreptul la replică, în temeiul Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, acelor redacţii care l-au vizat în context negativ fără să-i solicite opinia, atenţionându-l totodată că replica trebuie să se refere strict la acuzaţiile aduse în materialele jurnalistice; iar redacţiilor care nu i-au solicitat opinia/reacţia în materialele care l-au vizat în context negativ – să publice replica, conform prevederilor deontologice şi bunelor practici jurnalistice.

Consiliul de Presă constată că în acţiunile jurnaliştilor Centrului de Investigaţii Jurnalistice, vizate în decizia CNPDCP, nu există încălcări ale normelor deontologice sau ale bunelor practici jurnalistice.

Consiliul de Presă aduce la cunoştinţa Centrului Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal că accesarea diverselor categorii de date cu caracter personal face parte din activitatea curentă a jurnaliştilor de documentare a materialelor de presă şi de verificare a informaţiei. Acest instrument – accesarea autorizată a datelor – reprezintă un act intrinsec activităţii jurnalistice şi o dovadă de profesionalism şi de bună credinţă. Or, această acţiune este făcută în efortul de a afla adevărul şi, respectiv, a evita publicarea unor informaţii false sau eronate (practică conformă cu o serie de norme ale Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 2.16, 2.17, 2.18). Astfel, faptul că jurnaliştii accesează datele personale ale cuiva şi, ulterior, nu publică nici un material de presă, nu le poate fi incriminat, întrucât această acţiune poate fi un act de verificare a unei informaţii care, urmare a accesării bazei de date, nu se confirmă. În condiţiile articolului 2.18 din Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, jurnalistul ignoră informaţia dacă, în urma verificării faptelor, aceasta se dovedeşte a fi falsă, manipulatoare sau irelevantă pentru tema abordată.

1. Consiliul de Presă ia act de răspunsul redacţiei Agora.md şi încetează examinarea autosesizării urmare a remedierii operative de către redacţie a problemei care a constituit obiectul autosesizării.

Consiliul de Presă constată că abordarea editorială din articolul „«Ты не жулик»: В Молдове преступники, отбывающие пожизненное наказание, требуют, чтобы их любили и уважали”, publicat de portalul Kp.md, încălcă principiile de toleranţă şi nediscriminare, stipulate în articolul 3.18 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova: „Jurnalistul tratează echitabil toate persoanele cu care intră în contact în exercițiul meseriei sale şi nu face discriminări pe criterii de gen, vârstă, etnie, dizabilitate, religie, stare socială, orientare sexuală etc.”.

Deoarece portalul Kp.md nu a luat în considerare deciziile şi recomandările anterioare ale Consiliului de Presă după examinarea plângerilor depuse de Veaceaslav Draguţan privind abordarea editorială discriminatorie a portalului Kp.md şi care instigă la ură în raport cu persoanele aflate în detenţie, Consiliul de Presă se adresează Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii cu solicitarea să evalueze dacă în articolele reclamate la Consiliul de Presă de Veaceaslav Draguţan, publicate de portalul Kp.md, există elemente de discriminare şi discurs de ură în raport cu persoanele aflate în detenţie, iar în cazul existenţei acestora – să aplice sancţiuni conform competenţelor.

Consiliul de Presă constată că în articolele „Platon se pregăteşte de libertate. Pune presiuni şi „investeşte” milioane € în sistemul judecătoresc pentru eliberarea sa” şi „Eliberarea lui Platon a eşuat. Cererile avocaţilor, respinse de CSJ”, redacţia portalului Deschide.md a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova ce ţin de verificarea informaţiei înainte de publicare, obligaţia jurnalistului de a pune la îndoială informaţia şi de a prezenta opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect, inclusiv: articolul 2.7 „Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată”; articolul 2.9 „Jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea”.

Consiliul de Presă constată că în articolul „Scrisoarea care bulversează: „Oamenii mor nu de Covid, ci din cauza unui sistem medical putred”. Istoria unei familii din Chişinău”, redacţia portalului Realitatea.md a publicat o scrisoare fără a pune la îndoială informaţia descrisă în ea, nu a prezentat opiniile tuturor părţilor vizate în articol, iar reacţia spitalului a fost cerută doar după două ore de la publicarea articolului acuzator. Astfel, au fost încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova ce ţin de verificarea informaţiei înainte de publicare, obligaţia jurnalistului de a pune la îndoială informaţia şi de a prezenta opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect, inclusiv: articolul 2.7 „Jurnalistul pune la îndoială orice informație colectată”; articolul 2.9 „Jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea”; articolul 2.16 „Jurnalistul verifică, de regulă, informațiile din cel puțin două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informațiile pe care, în urma verificărilor, le consideră veridice”; articolul 2.17 „În cazul în care verificarea informației și a surselor este imposibilă, respectiva informație poate fi făcută publică numai dacă nepublicarea ei poate aduce prejudicii societății. În asemenea situație trebuie indicat faptul că informația nu este verificată”.

Consiliul de Presă constată că titlul știrii publicate de Diez.md (“Un preot din raionul Ștefan Vodă a fost testat pozitiv cu virusul COVID-19”) și enunțul care însoțește postarea de promovare a știrii respective pe pagina de Facebook a portalului Diez.md (“Un preot revenit din Ucraina a fost testat pozitiv”), reclamat de autorul plângerii, nu încalcă normele deontologice și sunt conforme cu bunele practice jurnalistice. Ambele enunțuri sunt informative și nu induc publicul în eroare, nu conțin calificative sau expresii de natură să lezeze demnitatea sau sentimentele cuiva, fapt ce corespunde articolului 2.11 din Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova și recomandărilor din Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști (pag.11). Menționarea ocupației persoanei infectate cu virusul COVID-19 – slujitor al bisericii – este justificată de faptul că această ocupație presupune un grad mai mare de interacțiune cu oamenii, dar și de dezbaterile din societate în legătură cu atitudinea bisericii față de interdicțiile epidemiologice impuse de autorități în condițiile pandemiei de COVID-19. Astfel, Consiliul de Presă constată că la publicarea articolului „Un preot din raionul Ștefan Vodă a fost testat pozitiv cu virusul COVID-19” şi a postării de promovare a acestui articol în reţeaua de socializare Facebook la 25 martie 2020, portalul Diez.md nu a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.